La Picioru’ Porcului

Dacă tâmpitu’ ăla nu musca din măr, acum eram cu toţii-n paradis!

Fuse si se duse

Posted by joeindianu pe 02/11/2009

Motto: Back in Black! Joe se intoarce…cu spatele!

Disclaimer: Boom Baby! Blast from the past!!

Laaaadies aaand gentlemeeeen, gay people and panda bears: introducing pe inegalabilul, inestimabilul, incontestabilul, invariabilul, indestructibilul, indecentul, incoerentul, impertinentul, intrigantul, inteligentul, inconsistentul, in-door, impresionantul si inimaginabilul: Floriiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiinnnnnnnnnnnn……nu…….stai ca asta e alt film….revenind: preaadevaratul si prea-tru-ul care sunt: Eu a.k.a. Joe Indianu a.k.a. Fiul lu’ Antigona din Carpati a.k.a. Destrabalatorul a.k.a. Tu Pac-Pac a.k.a. Asasinul Invoburat a.k.a. Seymour Buts a.k.a. Chan Cuncoui a.k.a. Ling Ceapuc a.k.a. Rambo-n pijamale, cunoscut si ca „Bă! sau mai politicos „Bă prostule!” sau pe scurt : EU!

Acest post contine picior de porc si se elibereaza fara prescriptie medicala.
Se administreaza exclusiv pe cale orala. Daca apar manifestari neplacute, nu aveti ce face.
Va puteti adresa medicului sau farmacistului pentru reteta de clamante puternice.

Pe principiul „Intra cine vrea iese cine poate!” trebuie sa recunosc ca stiu sa imi fac o intrare!🙂

Deci dragii mosului, am revenit. Sunt treaz, sunt viu, sunt coerent,sunt odihnit, sunt pregatit, mint de ingheata apele si sunt pregatit de un nou sezon de frecat blogu.

Dupa cum ati observat (sau nu) nu am mai scris de ceva vreme. Motive? Pai a inceput vara si a venit caldura si mi s-au topit tastele apoi am decis sa plec in vacanta pentru ca nu aveam bani de tastatura. M-am intors de vreo doua saptamani si sincer primul lucru pe care am vrut sa il fac a fost sa scriu lumii tot ce-am vazut pe unde mi-am tarat picioarele, dar nu am avut timp nici sa despachetez complet deci…iarasi absent motivat.

M-am intors cu idei proaspete si multe, ganduri aranjate, o filosofie de viata relativ schimbata si in general ceea ce se numeste popular: chef…de viata, de inftruntat chestii naspa si de facut chestii misto.

In ceea ce priveste blogul voi efectua niste schimbari, dupa cum urmeaza: am inceput blogul asta cu gandu ca o sa scriu pentru mine si nu pentru altii dar ca orice mare geniu al literaturii am ajuns sclavul ochiului de cititor si de critic  si astfel am ajuns sa dezbrac de orice insemnatate cuvintele pe care le asezam pe spatiul virtual (moama ce fraza jmekera am scos!). Deci, iata am sa revin la vechile obiceiuri si scrieri printre care am sa presar ganduri si simtiri dupa cum imi vor veni. Va pot asigura in continuare de aceeasi calitate inegalabila si la cele mai mici preturi.

Acum am un sfarc de ceas si o sa va povestesc tot ce fuse si se duse.

In vacanta dupa care suspinam toti eu am intreprins impreuna cu minunata prezenta feminina din viata mea, un mic tur in atat de ravnita Europa de Vest. Na locurile pe care piciorusele noastre gingase si umflate au avut ocazia le strabata in pas sprinten:

Viena

Stiti cantecul ala al lui Billy Joel – Vienna („Vienna waits for youuuu..”). Ei bine pe noi ne-a asteptat cu ploaie marunta.

Am mai fost in Viena acum vreo 5 ani de zile. Nu mai tineam minte mai nimic asa ca a fost ca o prima data. Oamenii acolo nu sunt foarte primitori, chiar tind sa dea spre rigoarea si „ospitalitatea” germana. Ca strain nu esti privit foarte bine, indiferent de tara de unde vii. Viena este un oras mare in care gasesti tot ce vrei si ce nu vrei dar ca un punct forte, principalele atractii turistice nu sunt foarte departe una de alta si in plus liniile de metrou sunt foarte bine puse la punct si ajungi oriunde foarte repede dar nu foarte ieftin (8 euro – 2 calatorii dar se poate face blatul extrem de usor). Ce ar fi mai interesant de vazut va insir eu mai jos: Primaria (Rathaus), Burghtheater (un fel de TNB al lor, numai ca mai frumos), Cladirea Parlamentului, Volkspark (unul din cele mai mari si mai frumoase parcuri – peste 200 de specii de trandafiri), Spanish Ridding School (este de fapt o piata unde sunt adunate mai multe edificii in diferite cladiri vechi si frumoase), Museumkartier (exact ce ii spune numele este cartierul, sau partea orasului, unde sunt adunate multe muzee), Operahaus( opera care este frumoasa pe exterior dar si pe interior, vizitarea acesteia cu grup organizat costand 17 euro), Stephanplatz (este o piata centrala in care se gaseste catedrala St. Stephan si Haas Haus – o cladire de sticla considerata monument de arta moderna), Prater (cel mai mare parc de distractii din partea asta de europa – si chiar merita vazut credeti-ma), bulevardul Maria Hilfestrasse (un bulevarda foarte lung care are pe amble parti magazine de toate felurile si in concluzie daca nu gasiti un magazin acolo…inseamna ca nu exista)  si un loc in care nu am ajuns dar cu prima ocazie acolo ma opresc – palatul Schonbrun cu gradinile si gradina zoologica.

In concluzie Viena isi pastreaza aerul superior demn de una din cele mai mari capitale imperiale din Europa iar oamenii intretin aceasta stare prin atitudinea vadit superioara si extrem de selectiva in ceea ce priveste alti oameni.

 IMG_0065                                                                                  IMG_0278                   

                                                                                                                                              IMG_0254IMG_0205                                                     

 

Bruxelles

Un oras tineresc. Asta a fost impresia mea. Mai bine spus un oras pro-tineresc. O combinatie interesanta intre vechi si nou. Opus vienezilor oamenii de aici sunt ceva mai primitori si deschisi la minte. O alta impresie pe cvare mi-a lasat-o acest oras a fost aceea de Babylon. Doua limbi oficiale, trei dialecte recunoscute si Dumnezeu stie cate nerecunoscute, monarhie constitutionala, doua guvene pentru aceeasi tara si oras ce gazduieste doua dintre cele mai importante institutii europene: Parlamentul si Comisia. In Bruxelles si in Belgia in general, oamenii sunt foarte primitori atata timp cat iti alegi tabara din care vrei sa faci parte. Belgia este impartita: partea flamanda si partea franceza, care nu se inghit de nici o culoare, deci e indicat sa iti alegi tabara, atitudinea (atitudine frantuzeasca – intepata si superioara sau atitudine flamanda – mai intepata si mai selectiva si pe deasupra si introvertita) si sa le mentii. Ca turist nu vei avea probleme, majoritatea oamenilor fiind dispusi sa te ajute daca le vei cere dar nu se vor oferi de la sine. Am inceput vizitarea cu parlamentul european care a fost una din cele mai mari pierderi de timp. Evident ghidul roman era in vacanta si cladirea ne-a fost prezentata de un bulgar. Va pot spune ca Romania este destul de bine reprezentata acolo nelipsind fly-ere si brosuri informative la tot pasul. Un alt loc frumos de vizitat ar fi Place de Cinquentenaire (un fel de arc de triumf – poza 1) si tot acolo o sa mai gasiti muzeul militar (foarte bine dotat) si muzeul automobilelor (care este colectia personala de masini a printului mostenitor al Belgiei) un loc care te va face sa salivezi indiferent de cat de afon esti si totul pentru numai 5,75 euro – pentru studenti. Alte puncte atractive mai sunt Palais de la Nations (fostul parlament), Palais Royal, Muzeul instrumentelor muzicale, Muzeul ciocolatei, Grand’place (o piata foarte mare care gazduieste 3 cladiri impresionante: Primaria, Casa ghildelor, si casa primarului, iar de jur imprejur sunt numai ciocolaterii). Un loc in care nu am reusit sa ajung este un orasel la vreo 40 de km distanta de Bruxelles pe numele lui Ghent care am inteles ca este foarte frumos si nu as dori sa il ratez data viitoare. Din punct de vedere culinar: nimic special pana ajungem la ciocolata…care este dementiala si pusa in niste combinatii de te ia ameteala. Mi-a placut orasul asta. Inspira o atitudine de chill and relax…de studentie asa..

IMG_0057IMG_0248

 IMG_0095                                                                                                                                            Picture 112                                          

Amsterdam

Orasul pacatului. Lalele, iarba, prostitutie, stare materiala buna, oameni ok, multi straini, preturi surprinzator de mici daca stii sa te orientezi si voie buna. Nu prea e mare lucru de vazut stilul (arhitectural, de viata) fiind la radacina unul rigid si coltos. Deci nu va asteptati la cine stie ce arhitectura sai mai stiu eu ce minuni. Pentru doamne recomand cu mare caldura piata de flori si muzeul de diamante (te ia ameteala acolo) pentru domni recomand o plimbare pe Red LIght District (ar trebui sa te ia ameteala acolo dar eu nu am fost impresionat de „doamne”) si pentru toate cele trei sexe (cum adica care trei? masculin feminin si neutru..voi nu ati facut scoala?) recomand calduros Coffe-shopurile(acolo cu siguranta te ia ameteala!!) As dori sa spulber niste mituri despre acest oras. Oamenii merg drogati pe strada (consumul de iarba in afara Coffee-shopurilor este interzis) prostituatele nu trag de tine si nu sunt lalele plantate in peretii cladirilor. E un oras normal care are doza lui de…anormal. Domnilor…pentru o companie placuta(care sa vorbeasca si limba ta…pentru ca am intalnit si romance) pretul incepe de la 50 de euro si se negociaza ca la piata, sau poti sa fii destept si sa o ai gratis. Nimic nu e subinteles trebuie trecut tot in „contractul initial”. Daca va vreti fericirea la gram aici e mai ieftin. Incepe la 4.5 euro si poate sa ajunga si la 50. Este un oras care stie sa isi ascunda foarte bine its „naughtyness”    

Picture 448Picture 352                                                                                                                                                                                                                       

 Picture 337                                                                                                                                           Picture 430                                                                                          

 

 

 

 

 

 

Dijon

Trebuie sa fie cel mai tare orasel on this side of the world. Am ajuns acolo duminica si la primele ore era totul inchis dar pe la 10 a inceput o activitate fenomenal de relaxanta. Cupluri care se plimbau, oameni care isi beau cafeaua, mancau un croissant si citeau ziarul la soare, oameni care stateau pe patura in parc, miros de croissante si pateuri peste tot (the real ones) si multe zambete in general. O atmosfera cum vezi in filme numai ca o teaiam. Pe langa asta se mai adauga o biserica fenomenala care era plina de oameni care spuneau „Tatal nostru” in cor si desigur mult mustar. Am incarcat Un rucsac cu mustar si am plecat repede de acolo ca imi era teama ca o sa ma dea astia disparut ca eu de acolo nu mai vroiam sa ma intorc.

Picture 456

Picture 501

 Picture 542                                                                                                                                             Picture 560                                                                                                          

 

 

 

 

 

 

 

 

Taize

Taize-ul este o comunitate religioasa. Infiintata prin anii ’70 de un calugar pe numele lui Roger. Este un loc pe gustul fiecaruia as putea spune. Pentru cei care tin la locul ala (si nu sunt putini) regulile sunt asa: dimineata slujba la biserica, apoi micul dejun (servit de voluntari) apoi pana la 12 grup de discutii (grupuri de oameni de peste tot se strang in grupuri de aprox. 10 oameni plus un moderator si discuta despre teme date – de obicei religie  – si nu numai), slujba de pranz, pranzul apoi odifna sau voluntariat in alta parte. La 6 este cina apoi slujba de seara pana la 8. Dupa slujba toata suflarea locului (anul asta mai putini vreo 2500 dar de obicei peste 3500) se aduna la Oyak. Este un loc ce seamana a local cu o curte mare in spate.  Acolo se canta, fiecare pe legea lui pe grupuri pe echipe fiecare in limba lor si cantecele lor. La 11 se da stingerea. Ai optiunea sa stai in biserica sa scrii sau sa canti (au cantece specifice numai ale lor in toate limbile si se canta pana dimineata uneori) sau chiar sa dormi. Comunitatea este intr-un sat care se numeste tot Taize. Este un loc simplu cu locanici simpli. Calugarii traiesc din ce produc si nu accepta bani doar uneori donatii. Este genul ala de loc in care de cum intri te cuprinde o stare de bine. Mereu poti gasi un sfat la un frate si multi, ca si mine, merg acolo sa gaseasca liniste sufleteasca raspunsuri si poate impacare cu sine si cu altii. Si o gasesc. Functionarea taberei se bazeaza pe voluntari: acestia servesc masa, spala vasele, fac curat in camere, trimit lumea la culcare, ajuta la cabinetul medical, la prepararea mancarii…in principal la tot. Mi-ar trebui mult sa va povestesc despre locul ala si probabil v-as plictisi. Tot ce trebuie sa stiti este ca este un loc fara insemne religioase deschis pentru orice cultura si religie (au venit la un moment dat si africani) un loc al intelegerii si pacii. Si te poate vindeca…de fapt te poate ajuta sa te vindeci. Pentru mine a fost a3a oara acolo. Celelalte doua dati am vrut sa ajung acolo pentru ca aveam nevoie. Acum am crezut ca nu am, si am crezut la inceputul verii ca nu o sa ajung acolo dar o serie de intamplari norocoase au facut sa ajung. Dupa ce am ajuns am realizat ca aveam nevoie. Ceva m-a adus acolo. Restul e misticism si nu conteaza. E locul meu de suflet: acolo am ajuns prima data cu sufletul mort, acolo mi-a fost resuscitat si acolo mi l-am vindecat…si totul e doar la inceput.

Picture 110

Picture 153

 

 

 

 

 

 

 Picture 148IMG_0053                                                                                                                                                         

 

 

 

 

 

 

 

 

Courmatin

Este un satuc la 3 km departare de Taize. Un sat francez clasic:garduri de piatra, gradini fumoase, oameni primitori si prietenosi, totul verde, case vechi, oameni batrani dar cu vigoare in ochi si din nou multe zambete. In tara asta ti se zambeste peste tot pe unde te duci si nu cred ca zambeau la mine…erau doar amabili. :)! De ce va povestesc de orasul asta? Simplu, pentru ca acolo mi s-a-ntamplat cea mai tare faza din toata excursia: la intrarea la castel am dat peste un mosulica foarte amabil caruia i-am cerut biletele. Am aratat carnetele de student pentru reducerea aferenta, moment in care a facut ochii mari si a exclamat Romania! Eu m-am gandit ca sa vezi acum ce ne da afara motiv de tigani. Nu! A spus ca ii plac romanii foarte tare ca au cel mai bun accent in franceza dintre toti europenii (ma intreb daca in categoria asta intru si francezii) si ca ne da biletele la cel mai mic pret. Ne-a mai zis ca e fan Sioran (Cioran) si Brancussi. Mi s-a parut o chestie uimitoare si marturisesc, am fost surprins foarte placut. In ceea ce priveste castelul…ei bine…eu m-am indragostit de el acum vreo 2 ani si anul asta l-am redescoperit ca pe prima iubire. Foarte fain.

IMG_0040

IMG_0088

 

 

 

 

 

 

 IMG_0190 (41)                                                                                                                                            IMG_0190 (57)         

 

 

 

 

 

Barcelona

In momentul in care am pus primul degetel de la primul picior  pe taram spaniol am avut o senzatie de tara plina de tigani imputiti. avea sa mi se demonstreze ca ma insel…nu sunt tigani…sunt arabi imputiti…un fel de tigani de-ai lor. Am inteles de ce se duc roamnii acolo in masa…se simt ca acasa pe ceva mai multi bani. Barcelona arata ca un oras cucerit. Adica a fost o civilizatie acolo care a facut chestii frumoase si au fost invadati si inlocuiti de niste unii mai bronzati asa. Un oras frumos pe care il strica oamenii. O arhitectura impresionanta mai ales daca ne legam de maestru Gaudi a carui casa si creatie am avut ocazia de a le vizita si a-mi incanta total gloabele oculare. Ca atractii principale in Barcelona ar fi castelul de sus care e f frumos si ai o vedere asupra marii si orasului deosebita. Am vazut o fantana cantatoare…culmea care si danseaza. Parcul lui Gaudi, casa lui si Casa de Piatra, proiectata de el…pana aici a fost frumos. Acum incepe partea mea favorita. Simbolul Barcelonei: Sagrada la Familia!!! Este o constructie minunata…de doua ori mai mare decat doua palate de-ale lu Becali puse cap la cap si deosebit de ….colorata. O combinatie intre casa lu Gutza cu cea a lui Florin Salam si cu o tenta de renascentism kitchuit vazut prin ochii unui sculptor orb. Frumoasa oricum…asa cum se aseaza nuantele de verde market pe griul peretilor si se imbina perfect cu rozul cu paiete si albul ingalbenit. Minunat!! Daca tot era o coada de parca se impartea Sfantul Duh m-am gandit sa dau o tura in jur…m-am simtit ca acasa…semana cu targul de la vitan. Aceleasi produse, aceiasi oameni, aceeasi limba. Dezamagitor de minunat!

Picture 021Picture 052

 

 

 

 

 

 

 Picture 172                                                                                                                                                                     Picture 190                             

 

 

 

 

 

 

Cannes

Cea mai buna descriere pentru Cannes este….Mangalia Mediteranei. Un orasel linistit, cu oameni de treaba, cu activitate moderata unde e loc de plaja 6 luni pe an si care iti inspira o starte de selenitate..si nu de senilitate. Oricum…bucuria de a fi din nou pe pamant frantuzesc dupa experienta din Spania a fost nemarginita. Aici era totu curat, nu puteau baile, nu era plin de cocalari straini si cel mai important…nu se vorbea romana. Pot sa suport tara asta…dar macar 2 saptamani pe an trebuie sa stau intr-un loc in care sa nu aud limba si sa nu vad starea asta de spirit…si ma simt mai bine pentru tot anu. Parca imi da energie.  Cannes-ul il mai vazusem si parea neschimbat. Targulete cu nimicuri dar si cu chestii frumoase, strazi stramte si agitatie turistica specifica orasului de la mare. M-as mutta acolo. De vazut nu ai ce sa vezi in afara de intrarea de la Sala de festivitati unde se tine Festivalul de la Cannes. Ca naoroc..probabil stiau ca vin eu…covorul rosu era pe locul lui.

Picture 004Picture 028

 

 

 

 

 

 

 

 

 Picture 014                                                                                                                                                                     Picture 022                  

 

 

 

 

 

 

 

 

Monte-Carlo

Imi place orasu ala. Mi-a placut mereu. Si credeti-ma a3a oara e si mai frumos. Un tarm abrupt si 4km patrati de gusturi fine si bani multi care sa le sustina. Palatul regal, drumul pe cararile muntoase pana acolo, o vedere minunata asupra orasului, o mare spumoasa, yachturi de la 250 de mii de euro in sus, orice tip de masina ti-ai putea dori, Cazinoul si oameni pe fetele carora nu se vede nici macar o urma de griji. Ceea ce imi place la orasu asta e ca nu e un club exclusivist. E deschis si omului de rand si vizitatorului nu doar celui care se caca pepite de aur. Gasesti preturi acceptabile si indiferent de statutul social esti tratat cu respect si binete. Nu m-a impresionat…mi-a placut pentru ca in ciuda sumelor si mofturilor care sunt acolo treaba este destul de relaxata. O alta fascinatie a mea pentru orasul ala si pentru tara aia este conspiratia si valul de mister care il invaluie. In opinia mea este locul unde se ascunde crema masoneriei si societatilor secrete mondiale. De Monacco nu se stie si nu se aude nimic…se stie ca exista dar atat…doar e!                                                                                                                                                                                                                                               

 Picture 110                                                                                                     Picture 128

 Picture 120                                                                                                     Picture 248

Dupa Monte-Carlo a urmat o incursiune in Ungaria pe care nu o voi mentiona din ratiuni politice evident. Slava Domnului ca ma terminat postul asta. L-am inceput pe 1 septembrie deci am scris ceva la el. Sau nu am scris. Cum vreti voi. Urmeaza cateva posturi dragute pe care le tin in mine de ceva timp…tot asa cand o sa gasesc timp. Va iubesc pe toti fanii si dedic la toti care ma cunoaste.

Va doresc tot binele din lume, chiar daca mie imi ramane mai putin si va ordon sa faceti ce vreti!

2 Răspunsuri to “Fuse si se duse”

  1. Elly Dee said

    Am cateva mentiuni..🙂 pentru ca si eu am avut parte d catea mici escapade anul asta😀
    Viena – cand am fost m-a intampinat cu soare ;)) noroc c pot sa zic, oamenii in schimb i -au parut primitori, chiar f ok, am ramas fara acumulator la aparatul foto, am fost sa cumpar incarcator si s-au oferit sa imi incarce acumulatorul, m-am intors peste 2 ore si nu a vrut sa accete nimic pentru acest gest🙂 toate locurile p care le-ai vizitat sunt intradevar minunate mie mi-a scapat ceva, dar palatul Schonbrun cu gradinile si gradina zoologica sunt minunate si chiar merita vazute, nu mi-au ajuns 6 ore sa vad tot.

    Amsterdam – este un oras f tare, cu anormalitatile lui, cum ai spus, doamnele intradevar nu sunt extraordinare si cele care sunt mai rasarite, l auzi spunandu-ti buna🙂 si da, nu are arhitectura asa speciala, pt asta tb sa mergi in Haga, Utrech… chiar Rotterdam (din Rotterdam iti scriu eu acum :D)

    Bruxelles – abia astept sa ajung joi acum p 5.11 si revin poate mai am ceva d adaugat :p

    T pup, foarte frumos post-ul, sper k nu am deranjat cu commentul🙂

    La tot mai multe post-uri, astept cu interes🙂

  2. Violet said

    o mentiune: Belgia are 3 guvernem: wallon, flamand si de bruxelles, like the sprouts

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: