La Picioru’ Porcului

Dacă tâmpitu’ ăla nu musca din măr, acum eram cu toţii-n paradis!

Craciunul cu Joe

Posted by joeindianu pe 26/12/2010

Motto: De ce este lerul ler? Pentru ca invers nu se poate…

 

Disclaimer: Afar’ miroase a praf de pusca
Si-n casa a ler de Hrusca

Caroling will never be the same again…

 

Eu, ca mai toata lumea, am invatat cand eram mic, papagaliceste, o gramada de colinde cu care imi terorizam vecinii si bunii care se prefaceau absolut extaziati de ragetele mele. Cu toate acestea complexa si deloc inteleasa cultura populara romaneasca este mult mai complexa si la fel precum sifiliticul nostru national, are intelesuri absconse. Zilele trecute cand incercam sa bag spiritul craciunului in mine am bagat un cd cu colinde de la singurul cantaret al tarii: Stefan Hrusca. Facand curatenie si avand timp sa analizez ce auzeam am trecut la o riguroasa analiza pe text. Astfel, va invit acum in lumea minunata a intelesurilor versurilor, sa descoperim impreuna ce dracu’ e ala „ler” si ce tot e asa de lin….

 

In primul rand se desprind cateva idei generale dupa o tura de colinde romanesti:

Prima este aceea ca virgula colindatorii sunt un fel de boschetari: umbla in seara de ajun prin zapada, vin de departe prin aceeasi zapada – ceea ce ne duce cu gandu ca nici macar nu sunt din oras – si vin sa cante – de foame – ca sa primeasca bani sau covrigi sau nu shtu…o palma dupa ceafa. Din start te anunta ca nu prea ai cum sa refuzi: „am venit aici la voi cum e datina la noi”, adica asa e obiceiu, nu poti sa refuzi obiceiu frate. Pai daca asa e obiceiu la voi mergeti la voi in p……artea locului unde se tine aceasta datina. In plus sunt si niste boschetari – hai sa nu le zicem asa, sa le zicem cersetori – tupeisti. In toate cantecele, cei care te „colinda” au urmatoarele caracteristici:  mereu se refera la ei la plural deci merg in haita, in gasca deci evident periculosi, ti se spune de ce au venit – sa-ti ureze sa-ti zica sa etc, si apoi la sfarsit vine si amenintarea: ” Daca nu ne deschideti, Pa pereti creasca bureti, In obloace copitoance,” etc. adica un fel de sa-ti coaca si sa-ti cada daca nu ne dai o gramada de chestii ca am venit sa ragem la tine la usa. Tupeul este evidentiat de strofa: „Fa nana lumina-n casa, Sa sa vada pa fereastra,” adica ia aprinde tu lumina sa vedem noi ce ai prin casa ca mai venim si la noapte odata. Macar alarma daca ai sa vedem si noi. In cele din urma esti informat si despre beneficiile pe care le ai in urma deschiderii usii: ti se spune ca s-a nascut Isus, o sa-ti doresca din toata inimioara lor numai bine SI sa fii bogat. In majoritatea colindelor esti informat ca o sa vina si la anu’. Nu „daca” ci sigur. Chiar ti se spune sa pui mana la treaba sa ai ce sa dai mai cu spor, anu’ asta ti se iarta ca nu stiai ca o sa vina: „si la anu’ CAND venim, mai bogati sa va gasim”. Adica mars pe treaba ca urarile dintr-o colinda te ajuta pana la un punct. Noi nu mancam urari, da? Urari avem si noi destule…

Observati ca aceasta atitudine maxim de miloaga este aceeasi pe care majoritatea compatriotilor nostri de la export o abordeaza in fata strainilor. Asa e romanu, un etern colindator.

O alta concluzie pe care o tragi daca treci prin filtrul gandirii colindele romanesti este aceea ca toata lumea vesteste. Toata lumea te anunta, parca ar fi can-can-ul. Toate cantecele iti spun ca azi s-a nascut ca azi e ziua aia mare….deci coae…..tu ala care canti: stie toata lumea frate, de vreo 2000 si ceva de ani se bat pe tema asta, s-au facut si vreo inshpe mii de filme, si incepem sa ne cumparam cadouri pentru ziua lui de prin octombrie. Deci cam stim. Si pe chestia asta noi trebuie sa dam si bani. E ca si cum ai da bani pe ziaru de ieri. Niste colindatori permanenti sunt de exemplu aia care vand 7 seri in metrou ca tot la fel cer.

Stiu ce o sa intrebi: da ce altceva ce sa cant? Pai uite ia exemplul celor mai cunoscute colinde de pe planeta dupa cele romanesti: cele americane. Si aia stiu cand s-a nascut si nu o tot repeta ca retarzii ci spun si ei ce fac de ziua lui: beau, mananca, se plimba, vor sa ajunga acasa, il asteapta pe mosu etc… . Fa si tu la fel nu imi tot repeta in fiecare an ca s-a nascut ca pana la varsta asta cred ca mi-am dat seama.

Uite asta e o alta chestie dubioasa: Mos Craciun. Acest personaj rosu ce vine regulat este poate cel mai important intre toti aducatorii de cadouri. Traditia iepurasului nu este implementata peste tot in tara sau in lume, mos niciolaie nu mai zic deci Santa e the big one. Atunci tu, ca si cultura bogata care pretinzi ca esti e posibil sa ai un singur cantec despre el? Si si in ala sa zici ca „ti-as canta sa nu te duci”. Pai frate canta-i…poate sta. Sau te gandesti ca oricum pleaca si iti racesti gura degeaba? Chiar a trebuit sa apara Banica sa mai scrie inca un cantec despre el? WTF?

In ceea ce priveste particularul treaba e si mai dubioasa. Nu am sa ma leg de exprimarile cel putin dubioase si de limbajul arhaic gen „sloboza-ne gazda-n casa” care dupa parerea mea este rasplata potrivita pentru milogii tupeisti intitulati colindatori – desi nu in casa ca poti face mizerie – sau „Mergand Iosif cu Maria, In Viflaim sa se-nscrie” – Viflaimul aceasta minunata secta in care se inscriu tot mai multi de atunci – ci as vrea sa ma leg de realitatea istorica.

In majoritatea colindelor se mentioneza cei trei, fie ei crai sau pastori, de obicei pastori, ce se orientau dupa stele – un GPS rudimentar – si toate faptele lor de vitejie. Neam de oieri cum suntem (pa banii mei ba baiatule, ma-ntelegi), de obicei sunt trei ciobani, pardon, pastori. „Trei pastori se intalnira, si asa se sfatuira, haideti fratilor sa mergem, floricele sa culegem, si sa facem o cununa, s-o-mpletim cu voie buna…”.

Eu imi imaginez trei ciobani parosi cu toiege care miroseau a branza si cur de oaie care se intalneau pe un deal si vorbeau:

 

Coae, culegem floricele pentru Ala micu?(divinitatea se scrie cu litera mare nu?😀 ).

Al doilea care era mai slabut asa si mai peltic zice:

Da da da, da’ sa gasim si d-alea mov ca mie imi plac muuult mult.

Al treilea care era lungan si tantalau asa zice: da si sa le aranjam frumos asa, sa facem o cununa, un fel de coroana dar trebuie neaparat sa o impletim cu voie buna!

Urmatorul cadru: trei pastori barbosi imbracati in cojoace de oaie, tinandu-se de manuta, cu floricele fupa ureche si prinse in caciula, alergand pe un camp verde, culegand floricele. Nu merge nu? Pai bai fratilor aia erau oameni ai muntilor, umblau cu turma, se spalau odata pe an sau cand alunecau in balta si stateau la coada in spatele tzapului la curva turmei. Credeti ca de floricele le ardea lor? Daca era sa duca ceva duceau o pastrama si un kil de branza sau lapte sa bea Ala micu, nu flori, ca o fi fost el fiu lu Dumnezeu da nu cred ca manca craite, basina porcului si gura-leului.

Un alt vers cre(s)tin este cu „pastori alearga, iesela-nconjoara”. Aceeasi trei, imbracati la fel tinandu-se de mana (se tin cam des de mana nu? eu ii banuiesc de chestii necurate…la propriu…remember nu faceau baie), si facand o hora in juru ieslei. Sau alergand sa-i faca vant, sau pasul strengarului, sau nush…..

Tot pentru a evidentia realitatea istorica am safac o scurta analiza pe text a unui colind cantat de minunatul Cantaret National:

In poarta la Tarigrad (Intre fiecare vers era un „ziurel de ziua” cazut la editare)

In poarta la Tarigrad – O localitate din R. Moldova

Sade un fecior de-mparat – se joaca cu cheile de la masina si sparge seminte

Tat se roaga la ma-sa

Sa-i daie pe soru-sa – hai mah nu o iau si eu o tura?

Ma-sa o zis ca nu-i a buna – nu e buna mama…

Doar in numa de s-aduna – un vers pe care nu l-am inteles

Pod de-arama peste vama – adica facea trafic pe pod, sarea vama

Pod de-argint peste pamant – un fel de autostrada suspendata

Sfantu soare nanas mare

Si lunita nanasitza – adica n-are mama, n-are tata

El in lume si-o umblatu – bagabont

Si de-acelea n-o aflatu – n-a gasit femei sa-l vrea si pe el

Cand s-o-ntors cum o fo’ dus – a plecat bou a venit vaca

Sorus-sii asa i-o spus

Tu soruca sora mie

Hai cu mine-n cununie – hai fa ca te iau odata apoi te iau si de nevasta.

 

Un colind ce vorbeste despre realitatile vremii: incest cu acord parental, trafic peste granite, bani castigati necurat si casatorii ilegale. O societate crestina evident

 

Nu am aflat inca ce este LERUL sau ce dracu’ e asa de LIN dar va sfatuiesc sa incercati aici sau sa ascultati aceasta melodie:

 

 

V-am lasat niste poze de Craciun facute de mine la mine si pe final un Colind drag mie, dedicat cu drag:

 

 

 

Va doresc tot binele din lume chiar daca mie imi ramane mai putin. Craciun fericit!

 

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: