La Picioru’ Porcului

Dacă tâmpitu’ ăla nu musca din măr, acum eram cu toţii-n paradis!

Archive for the ‘Străfundăturile intelectului’ Category

Perfect fara tine?

Posted by joeindianu pe 23/10/2013

Motto: De azi sunt repetent…

Disclaimer: Esti libera sa cauti fraierul perfect…

Ascultand piesa asta la radio acum vreo luna si ceva o fata imi spunea: „Auzi, piesa preferata a tuturor barbatilor din Romania!”. Pe moment am contrazis-o invocand un fir logic care ma depasea si pe mine in momentul ala. Se mai intampla sa fac pe desteptul si nici eu sa nu ma prind.

Chirila a scris textul ca sa isi marcheze propriile drame avute cu o iubita din studentie, genul ala de relatie-stupefiant in care dependenta nu dispare ci doar are perioade de remisie.

La o scurta analiza pe text iti poti da seama de ce ar crede cineva ca e melodia preferata a barbatilor: e vorba despre un tip care dupa o perioada lunga de timp (insinuata prin versuri), intr-un act de curaj nesabuit (a se citi acces de nebunie) ii spune prietenei lui sa taca si apoi pleaca la mare in timp ce realizeaza in sinea lui ca exista viata dupa relatie (gandindu-se desigur la cat o sa agate). Apoi, bucuros fiind ca a scapat de ea si ca are timp si pentru el incepe sa isi aduca aminte inceputurile relatiei lor impreuna si sa o acuze de felul in care ea s-a schimbat. Eventual sa le plictiseasca si pe alea de pe plaja cu povestile astea. Deci se observa clar ca ii trecuse si nu se mai gandea la ea.

Contrargumentul meu: „Perfect fara tine” reprezinta constientizarea unei stari actuale care are ca punct de ancorare temporala o persoana sau un eveniment trecut la care se si raporteaza (hai sa-mi trag una ca asta a iesit cu fractura de creier). Adica atata timp cat „perfect” sau „fericit” e urmat de „fara tine” inseamna ca raportul fericirii tale e legat de comparatia cu ultimul moment pozitiv trait, care, in cele mai multe dintre astfel de cazuri se leaga chiar de persoana careia incerci sa ii demonstrezi ceva prin replica de mai sus. Deci nu esti perfect ba chiar dimpotriva, esti chiar imperfect „fara tine”, acea bucata din tine cu care erai perfect si fara de care incerci sa fii la fel.

Si cand nu mai incerci iti dai seama ca in imperfectiunea ta absoluta esti oarecum perfect pentru tine si ca nu mai vrei sa fii perfect (fara sau pentru) „tine”.

Eu si Chirila ce mai facem filosofii de taraba

Fericirea ca si durerea (later edit) e ca atunci cand faci pipi pe tine: toti vad insa numai tu simti caldura/arsura.

Va doresc tot binele din lume chiar daca mie imi ramane mai putin!

Anunțuri

Posted in Străfundăturile intelectului | Leave a Comment »

Iubeste romaneste: a story of dildo’s and chocolate

Posted by joeindianu pe 15/02/2012

Motto: Some kind of romantic bullshit


Disclaimer: Happy UEFA Champion’s League Day

Poporul roman e deosebit de cald si iubitor si tocmai din acest motiv adopta orice inclusiv sarbatori de la altii. Anu’ asta pe roman l-a lovit patriotismul si, ridicandu-se de pe jos a cacat  nascocit un nou slogan: Iubeste Romaneste. Total anti-Valentine’s Day. Ideea campaniei este de a promova sarbatoarea romaneasca, Dragobetele si nu Valentine’s Day. Din punct de vedere comercial este win-win pentru ca vanzatorii de dragoste (inimioare, ciocolata, flori) vor castiga de doua ori.

Nu putem sa nu ne intreb totusi CUM IUBESTE ROMANUL? Americanul si restul lumii stim cum iubeste: o zi pe an da flori, bomboane in forma de inima, ursuleti si alte prostioare din plus roz sau rosii si spera ca pupa ceva in seara de 14 spre 15. Cine nu are cui sa dea gaseste ca doar e seara victimelor in care sensiblitatea atinge cote maxime. Una peste alta oricum ar fi e bine sa ai un ursulet sau bomboane in porbagaj…de momeala.

Cand vine vorba de dragostea romanului pe langa ‘cum?’ mai trebuie sa ne intrebam ‘cand? unde?’ si ‘in ce fel?’

CUM: Romanul iubeste pasional, chiar „tare si apasat” cum sta tatuat pe singura amintire lasata de un mare profesor roman in ale iubirii. Se indragosteste adanc de rezultatul exercitiilor pentru fesieri, de efectele plansului indelungat in frageda pruncie, de brand-ul cu iz de Monte Carlo al unui ceas, de jantele de 18″ si de umflatura aia din pantaloni care odata eliberata produce nenumarate orgasme….caselor de marcat. Iubeste visator si boem contrastand cu o realitate cruda pe care si-o construieste. Idolatrizeaza constant si aproape invariabil ajunge sa preacurveasca. Exista popoare care doar curvesc, ai nostri PREAcurvesc, este un nivel superior care se ridica la rangul de arta. Se desparte de cele mai multe ori furtunos din motive solide sau nu gasind mereu o alta romanta in care sa se adaposteasca.

CAND? Romanul iubeste cand i se spune. O sa imi sariti in cap ca hau ca bau dar cercetati pe cont propriu: de cate cine, gesturi sau orice altceva romantic ati auzit sau ati trait in afara zilelor desemnate pentru asta? De cadouri nu vorbim pentru ca ‘daca a fost peste un milion, chiar tine la mine… e dragoste adevarata’. Romanul iubeste de Valentine’s Day si acum mai nou de Dragobete pentru ca astea sunt zilele in care acest fenomen este permis prin lege. Desigur iubeste si in rest dar in aceasta zi ii vin idei, ii cresc aripi, e dispus sa dea bani pentru ceva roz-moloz ca sa stie celalat ca toata dragostea si orice alte sentimente le mai are sunt concentrate intr-o floare un urs si bomboane. Desigur acest lucru nu are nicio legatura cu ofertele comerciale prezente in jurul acestei zile.

UNDE? In functie de posibilitatile financiare romanul iubeste la Mall, la cinema (faceti diferenta, e cam de vre-un milion jumate), la Mc si intr-un caz fericit, intr-un restaurant (nu frate, KFC nu e restaurant). Altii petrec mai retras cu seminte si suc, prajituri si poate un vin, pe Pro Tv sau la un film de pe torenti, pentru ca dragostea se consuma in privat, si in plus, afara e tare frig. Desigur un alt raspuns la aceasta intrebare ar fi: pe masina de spalat, in dulap, pe capota (in garaj, doar nu afara), pe bancheta din spate (tot in garaj, ca sa tii motoru aprins juma’ de ora costa frate! – nu ai garaj? nu-i nimic…are mall-ul), la maica-ta in casa, pe scaun/canapea/tejghea de la bucatarie/birou si desigur banalul pat.

IN CE FEL? In orice fel, cum o fi numai sa fie. Fie ca este initiat in delicata arta a Kama Sutra sau se ghideaza doar dupa un loc umed (la categoria asta intra orice de la umidifcatorul de camera pana la prosopul folosit dupa dus), romanul iubeste cum poate atata timp cat sentimentele sale sunt transmise. Daca acest lucru se face verbal, oral, in sens biblic, cordial sau cu 45 km pe ora la iesire (just Google it…), conteaza mai putin, important este ca se face. In definitiv nu conteaza ca esti mic daca te gandesti un pic (bullshit). Ceea ce este important este ca romanul a crezut si va crede mereu ca stie. Cei care au ceva habar nu vor spune niciodata, cei care se descurca vor lasa pe altii sa spuna iar restul vor fi siguri ca asa e indiferent de circumstante. Romanul mai iubeste si ciudat, ii place asta, pentru ca niciun sentiment nu este mai maret decat sa fumezi o tigare dupa uitandu-te la vibratorul murdar de ciocolata (doar ciocolata, dezgustatorilor) in timp ce pe trupul tau gol sunt petale de trandafir iar pe jos o sticla goala de vin. Ideal la acest tablou ar fi sa nu fi singur/a. Exista doar o singura concluzie: iubeste romaneste pentru ca asa e cel mai bine.

La final va recomand sa cititi si celalt post pe care l-am scris cu ocazia acestei zile glorioase AICI si va las in compania unui video reprezentativ jucat de un om care obisnuia sa ‘cool’. Happy Marti Day!

 

Fericirea e ca atunci cand faci pipi pe tine: toti vad insa numai tu simti caldura!

Va doresc tot binele din lume chiar daca mie imi ramane mai putin. 

Posted in Străfundăturile intelectului | Etichetat: , , , | 5 Comments »

Dreptul barbatilor…

Posted by joeindianu pe 01/02/2011

 

Motto: Stii care e cel mai bun lucru la laptele de mama? Ambalajul…

 

Disclaimer: Este un drept….frumos fundamental!

 

Am inceput cu poza ca sa stiti despre ce e vorba. Am vazut acest afis intr-una din ilustrele institutii ale patriei noastre. Dupa parerea mea este o continuare foarte buna si folositoare a campaniei „Sapte din zece femei fac felatie. Nu sta deoparte, Implica-te!” La fel ca ca si acea campanie care milita pentru drepturile barbatilor acest afis militeaza pentru respectarea unui drept inalienabil al acestora: dreptul la ţâţă!

 

Daca privim cu atentie afisul o sa observam numeroasele beneficii pe care o ţâţă le poate avea in viata si dezvoltarea unui barbat. De remarcat este ultima, cea cu dezvoltarea mintala care spune clar, vreti ca iubitii si sotii vostri sa fie ceva mai destepti? Dati-le dreptul… . De cate ori nu i-ai spus prietenului tau „esti un prost”? Data viitoare cand faci asta intreaba-te daca i-ai dat destul drept. Sau de cate ori nu ai zis „ce prost e ala!”. Data viitoare intainte sa faci asta intreaba-te daca a primit destul drept, sau daca nu ai putea chiar tu sa te oferi sa te ajuti sa il ajuti sa-si depaseasca defectele. Desigur, daca dreptul tau e lasat si arata naspa nu te oferi, poti sa faci mai rau! Desigur aici este vorba despre o oarecare discriminare pentru ca si stangul ne place la fel de tare. De fapt, impreuna e cel mai bine, fac o echipa imbatabila.

 

Cred ca vorbesc in numele tuturor barbatilor cand spun ca nu doar PRIMUL DREPT este cel mai important. La fel de importanti sunt toti dreptii si stangii si portiunea dintre cei doi, de pe tot parcursul vietii. Este dovedit stiintific ca reflexul de supt ce se dezvolta in frageda pruncie nu dispare niciodata. Se poate observa acest lucru atat la femei cat si la barbati doar ca pe masura ce avansam in varsta punctele de interes pentru satisfacerea acestei nevoi primare incep sa difere. Ca barbat iti poti satisface aceasta nevoie in Bambu, de exemplu, cu doar cateva cocktailuri. Poti, de asemenea, testa aceasta nevoie a femeilor tot in Bambu cu cateva cocktailuri si 50 de ron.

 

As dori sa subliniez totusi o singura greseala in acest afis. La sectiunea avantaje pentru femei, la ultimul punct: „ajuta la evitarea unei sarcini imediate nedorite”. Nimic mai fals!!! O chestie duce mereu la alta iar revendicarea acestui drept duce in multe cazuri LA O SARCINA IMEDIATA NEDORITA! ! Deci atentie! Mai mult, tot stiinta si experienta personala dovedesc faptul ca actiunea unui barbat de ” a lua dreptul sau” (sau al altuia, depinde de partenera) duce de cele mai multe ori la declansarea nevoii femeii de a-si satisface reflexul discutat mai sus.

 

Astfel, barbati, va indemn sa va cereti dreptul, stangul…tot. Viata nu ar fi la fel fara oricare din ei. Pentru cei ce nu pot sa-si ia acest drept raman cu dreapta, pana la noi ordine. Femei dati barbatilor drepturile ce li se cuvin pentru ca fragilul echilibru al naturii depinde de asta. Vreau si eu un drept…

 

Si pentru ca acest post este doar sexist dar nu si misogin ma intreb cum ar arata un poster cu titlul: „PRIMUL EI DREPT…„. Nu ne referim desigur la un san… .  As fi tare interesat sa vad asa ceva.

 

La final va las cu o exemplificare a revendicarii a primului drept. Putin cam oedipiana dar nevertheless prea tare:

 

 

Fericirea e ca si cum ai face pipi pe tine. Toti vad dar numai tu simti caldura.

Va doresc tot binele din lume chiar daca mie imi ramane mai putin.

Posted in Străfundăturile intelectului | Etichetat: , , , , | 3 Comments »

Acomplishments….

Posted by joeindianu pe 04/01/2011

Motto: Srategic strategy strategetised by strategists 🙂


Disclaimer: Un articol amanat mult prea mult timp!!!

…din lipsa de timp, idei dar in special din lipsa unei abilitati si unei oarecare jene de a prezenta public realizarile mele personale.

Ca sa nu mai lungim vorba: pe 16 decembrie 2010, la palatul Parlamentului, intr-un cadru festiv, cu multi invitati de vaza, a avut loc lansarea cartii „Energy Security Strategies in the Wider Black Sea Region”, o carte foarte interesanta pentru cei in domeniu. Cartea abordeaza abrupt problemele de securitate energetica, pornind de la strategiile nationale si pana la aprovizionare si distributie cu resurse energetice, a 9 tari din zona extinsa a Marii Negre: Romania, Bulgaria, Ucraina, Turcia, Azerbaidjan, Armenia, Georgia, Rusia si Republica Moldova. Sunt analizate in detaliu bresele din strategiile de securitate, lipsa acestor strategii, problemele intampinate de cele trei tipuri de tari studiate: exportatoare, importatoare si de tranzit si o analiza explicita a capacitatilor acestor tari de a face fata la patru tipuri de crize: reducerea drastica a investitiilor straine, taierea aprovizionarii, cazuri de forta majora si cresterea brusca a preturilor si mentinerea acestora la un asemenea nivel.

Smecheria cu cartea asta este ca unul dintre autori este: BOGDAN NEDEA.

Dovada:

Trebuie de asemenea sa-i mentionez si pe colegii mei care s-au spetit la aceasta carte:

ADRIANA SAULIUC – celalat co-autor – Rusia si Armenia

OPROIU MONICA – Romania si UE

SEILA ABDISA – Turcia si Azerbaidjan

NARCIZ BALASOIU – Republica Moldova si Bulgaria

si  EU cu Georgia si Ucraina.

MC a fost ca de obicei domnul Iulian Chifu.

Mai mult nu prea stiu ce sa spun ca nu am idee cum sa fac sa nu mi se para jenant dar va pot spune ca mi se pare o realizare importanta pentru mine, ca am muncit si ca rezultatul final este un studiu foarte bun care o sa foloseasca multor experti. Scris de noi. Si asta e tare. In plus este ceva de care chiar sunt mandru chiar daca pentru multi nu pare a fi ceva extraordinar.

Si vreo cateva poze nu prea reusite dar merg:

Teodor Melescanu caruia ii multumim pentru prezenta

EU si PUPITRUL

EA si PUPITRUL (Adriana Sauliuc)

Cam atat.

Va doresc tot binele din lume chiar daca mie imi ramane mai putin!

Posted in Străfundăturile intelectului | Etichetat: , , , , , , , | 1 Comment »

Craciunul cu Joe

Posted by joeindianu pe 26/12/2010

Motto: De ce este lerul ler? Pentru ca invers nu se poate…

 

Disclaimer: Afar’ miroase a praf de pusca
Si-n casa a ler de Hrusca

Caroling will never be the same again…

 

Eu, ca mai toata lumea, am invatat cand eram mic, papagaliceste, o gramada de colinde cu care imi terorizam vecinii si bunii care se prefaceau absolut extaziati de ragetele mele. Cu toate acestea complexa si deloc inteleasa cultura populara romaneasca este mult mai complexa si la fel precum sifiliticul nostru national, are intelesuri absconse. Zilele trecute cand incercam sa bag spiritul craciunului in mine am bagat un cd cu colinde de la singurul cantaret al tarii: Stefan Hrusca. Facand curatenie si avand timp sa analizez ce auzeam am trecut la o riguroasa analiza pe text. Astfel, va invit acum in lumea minunata a intelesurilor versurilor, sa descoperim impreuna ce dracu’ e ala „ler” si ce tot e asa de lin….

 

In primul rand se desprind cateva idei generale dupa o tura de colinde romanesti:

Prima este aceea ca virgula colindatorii sunt un fel de boschetari: umbla in seara de ajun prin zapada, vin de departe prin aceeasi zapada – ceea ce ne duce cu gandu ca nici macar nu sunt din oras – si vin sa cante – de foame – ca sa primeasca bani sau covrigi sau nu shtu…o palma dupa ceafa. Din start te anunta ca nu prea ai cum sa refuzi: „am venit aici la voi cum e datina la noi”, adica asa e obiceiu, nu poti sa refuzi obiceiu frate. Pai daca asa e obiceiu la voi mergeti la voi in p……artea locului unde se tine aceasta datina. In plus sunt si niste boschetari – hai sa nu le zicem asa, sa le zicem cersetori – tupeisti. In toate cantecele, cei care te „colinda” au urmatoarele caracteristici:  mereu se refera la ei la plural deci merg in haita, in gasca deci evident periculosi, ti se spune de ce au venit – sa-ti ureze sa-ti zica sa etc, si apoi la sfarsit vine si amenintarea: ” Daca nu ne deschideti, Pa pereti creasca bureti, In obloace copitoance,” etc. adica un fel de sa-ti coaca si sa-ti cada daca nu ne dai o gramada de chestii ca am venit sa ragem la tine la usa. Tupeul este evidentiat de strofa: „Fa nana lumina-n casa, Sa sa vada pa fereastra,” adica ia aprinde tu lumina sa vedem noi ce ai prin casa ca mai venim si la noapte odata. Macar alarma daca ai sa vedem si noi. In cele din urma esti informat si despre beneficiile pe care le ai in urma deschiderii usii: ti se spune ca s-a nascut Isus, o sa-ti doresca din toata inimioara lor numai bine SI sa fii bogat. In majoritatea colindelor esti informat ca o sa vina si la anu’. Nu „daca” ci sigur. Chiar ti se spune sa pui mana la treaba sa ai ce sa dai mai cu spor, anu’ asta ti se iarta ca nu stiai ca o sa vina: „si la anu’ CAND venim, mai bogati sa va gasim”. Adica mars pe treaba ca urarile dintr-o colinda te ajuta pana la un punct. Noi nu mancam urari, da? Urari avem si noi destule…

Observati ca aceasta atitudine maxim de miloaga este aceeasi pe care majoritatea compatriotilor nostri de la export o abordeaza in fata strainilor. Asa e romanu, un etern colindator.

O alta concluzie pe care o tragi daca treci prin filtrul gandirii colindele romanesti este aceea ca toata lumea vesteste. Toata lumea te anunta, parca ar fi can-can-ul. Toate cantecele iti spun ca azi s-a nascut ca azi e ziua aia mare….deci coae…..tu ala care canti: stie toata lumea frate, de vreo 2000 si ceva de ani se bat pe tema asta, s-au facut si vreo inshpe mii de filme, si incepem sa ne cumparam cadouri pentru ziua lui de prin octombrie. Deci cam stim. Si pe chestia asta noi trebuie sa dam si bani. E ca si cum ai da bani pe ziaru de ieri. Niste colindatori permanenti sunt de exemplu aia care vand 7 seri in metrou ca tot la fel cer.

Stiu ce o sa intrebi: da ce altceva ce sa cant? Pai uite ia exemplul celor mai cunoscute colinde de pe planeta dupa cele romanesti: cele americane. Si aia stiu cand s-a nascut si nu o tot repeta ca retarzii ci spun si ei ce fac de ziua lui: beau, mananca, se plimba, vor sa ajunga acasa, il asteapta pe mosu etc… . Fa si tu la fel nu imi tot repeta in fiecare an ca s-a nascut ca pana la varsta asta cred ca mi-am dat seama.

Uite asta e o alta chestie dubioasa: Mos Craciun. Acest personaj rosu ce vine regulat este poate cel mai important intre toti aducatorii de cadouri. Traditia iepurasului nu este implementata peste tot in tara sau in lume, mos niciolaie nu mai zic deci Santa e the big one. Atunci tu, ca si cultura bogata care pretinzi ca esti e posibil sa ai un singur cantec despre el? Si si in ala sa zici ca „ti-as canta sa nu te duci”. Pai frate canta-i…poate sta. Sau te gandesti ca oricum pleaca si iti racesti gura degeaba? Chiar a trebuit sa apara Banica sa mai scrie inca un cantec despre el? WTF?

In ceea ce priveste particularul treaba e si mai dubioasa. Nu am sa ma leg de exprimarile cel putin dubioase si de limbajul arhaic gen „sloboza-ne gazda-n casa” care dupa parerea mea este rasplata potrivita pentru milogii tupeisti intitulati colindatori – desi nu in casa ca poti face mizerie – sau „Mergand Iosif cu Maria, In Viflaim sa se-nscrie” – Viflaimul aceasta minunata secta in care se inscriu tot mai multi de atunci – ci as vrea sa ma leg de realitatea istorica.

In majoritatea colindelor se mentioneza cei trei, fie ei crai sau pastori, de obicei pastori, ce se orientau dupa stele – un GPS rudimentar – si toate faptele lor de vitejie. Neam de oieri cum suntem (pa banii mei ba baiatule, ma-ntelegi), de obicei sunt trei ciobani, pardon, pastori. „Trei pastori se intalnira, si asa se sfatuira, haideti fratilor sa mergem, floricele sa culegem, si sa facem o cununa, s-o-mpletim cu voie buna…”.

Eu imi imaginez trei ciobani parosi cu toiege care miroseau a branza si cur de oaie care se intalneau pe un deal si vorbeau:

 

Coae, culegem floricele pentru Ala micu?(divinitatea se scrie cu litera mare nu? 😀 ).

Al doilea care era mai slabut asa si mai peltic zice:

Da da da, da’ sa gasim si d-alea mov ca mie imi plac muuult mult.

Al treilea care era lungan si tantalau asa zice: da si sa le aranjam frumos asa, sa facem o cununa, un fel de coroana dar trebuie neaparat sa o impletim cu voie buna!

Urmatorul cadru: trei pastori barbosi imbracati in cojoace de oaie, tinandu-se de manuta, cu floricele fupa ureche si prinse in caciula, alergand pe un camp verde, culegand floricele. Nu merge nu? Pai bai fratilor aia erau oameni ai muntilor, umblau cu turma, se spalau odata pe an sau cand alunecau in balta si stateau la coada in spatele tzapului la curva turmei. Credeti ca de floricele le ardea lor? Daca era sa duca ceva duceau o pastrama si un kil de branza sau lapte sa bea Ala micu, nu flori, ca o fi fost el fiu lu Dumnezeu da nu cred ca manca craite, basina porcului si gura-leului.

Un alt vers cre(s)tin este cu „pastori alearga, iesela-nconjoara”. Aceeasi trei, imbracati la fel tinandu-se de mana (se tin cam des de mana nu? eu ii banuiesc de chestii necurate…la propriu…remember nu faceau baie), si facand o hora in juru ieslei. Sau alergand sa-i faca vant, sau pasul strengarului, sau nush…..

Tot pentru a evidentia realitatea istorica am safac o scurta analiza pe text a unui colind cantat de minunatul Cantaret National:

In poarta la Tarigrad (Intre fiecare vers era un „ziurel de ziua” cazut la editare)

In poarta la Tarigrad – O localitate din R. Moldova

Sade un fecior de-mparat – se joaca cu cheile de la masina si sparge seminte

Tat se roaga la ma-sa

Sa-i daie pe soru-sa – hai mah nu o iau si eu o tura?

Ma-sa o zis ca nu-i a buna – nu e buna mama…

Doar in numa de s-aduna – un vers pe care nu l-am inteles

Pod de-arama peste vama – adica facea trafic pe pod, sarea vama

Pod de-argint peste pamant – un fel de autostrada suspendata

Sfantu soare nanas mare

Si lunita nanasitza – adica n-are mama, n-are tata

El in lume si-o umblatu – bagabont

Si de-acelea n-o aflatu – n-a gasit femei sa-l vrea si pe el

Cand s-o-ntors cum o fo’ dus – a plecat bou a venit vaca

Sorus-sii asa i-o spus

Tu soruca sora mie

Hai cu mine-n cununie – hai fa ca te iau odata apoi te iau si de nevasta.

 

Un colind ce vorbeste despre realitatile vremii: incest cu acord parental, trafic peste granite, bani castigati necurat si casatorii ilegale. O societate crestina evident

 

Nu am aflat inca ce este LERUL sau ce dracu’ e asa de LIN dar va sfatuiesc sa incercati aici sau sa ascultati aceasta melodie:

 

 

V-am lasat niste poze de Craciun facute de mine la mine si pe final un Colind drag mie, dedicat cu drag:

 

 

 

Va doresc tot binele din lume chiar daca mie imi ramane mai putin. Craciun fericit!

 

 

Posted in Străfundăturile intelectului | Etichetat: , , , , , , , | Leave a Comment »

Am luat parte la inc-o carte…

Posted by joeindianu pe 11/10/2010

Motto: Georgia on my mind…

  

Disclaimer: Ne-am lansat ca naveta Columbia…

Dupa doi ani lungi si uneori anevoiosi s-a lansat un proiect pe care sunt sigur ca majoritatea il au la suflet: Razboiul Ruso-Georgian.  Cu o capacitate de 559 de pagini (un DEX mai mic) aceasta carte face cinste tuturor autorilor sai. La capitolul autori ii avem pe: Iulian Chifu, Monica Oproiu si Narciz Balasoiu. Acuma, noi cand ne lansam prima carte de mare valoare nu o facem oricum si o facem pe de-a lungu si de-a latu astfel ca am fost omagiati de: Ghiorghi Baramidze, Vice-premierul Georgiei, Levan Metreveli, Ambasadorul Georgiei la Bucuresti, Teodor Melescanu Senator si fost ministru al apararii si Cornel Codita Director de Programe la CPC-EW.

Ca sa va mai plictisesc un pic va spun si despre ce e vorba: Cartea este un studiu complex realizat pe parcursul a doi ani de zile despre razboiul ruso-georgian din 2008. In componenta sa se pot gasi: descrierea razboiului, analiza deciziei in criza din perspectiva decidentilor romani, analiza deciziei in criza din perspectiva decidentilor georgieni, analiza mediatica pe tot parcursul razboiului pentru ca la final sa aveti o droaie de harti, statistici si alte nebunii de acest gen. Dat fiind faptul ca aceasta carte va fi data spre vanzare va invit respectuos sa marsh si cumaparati-o ca ne e foame!! O sa revin cu lista de librarii si locuri unde o puteti gasi si la ce bani. As dori cu aceasta ocazie nu doar sa ii amintesc ci sa ii si omagiez spunandu-le un „bravo frate!” autorilor care nu apar pe coperta dar fara de care aceasta carte nu s-ar aflat in forma complexa in care se afla. Acesti este dupa cum se afla in ordinea numerelor de pe tricou:

ADRIANA SAULIUC, MIRELA-ANCUTA SAMOILA,SHEYLA ABDISA, RADU ARGHIR, FLORENTINA MITEA (MARIN),WALTER ROMER, ALEXANDRU CSAKI, ROXANA URSU, NARCIZ BALASOIU, GABRIELA RADU, MIHAI-LIVIU SABIE, ELIS BEKIR si mereu controversatul 🙂 …..eu….adica BOGDAN NEDEA (jur ca daca stiam sa fac fontu mai mare ma scriam 72) :-))!

Toti acesti viteji inscrisi pe aceasta piatra funerara virtuala au primit medalia de onoare cu onoruri a Centrului pentru Prevenirea Conflictelor si Early Warning in rang de Cercetasi (nu cercetatori, titlul in engleza este Junior Researcher deci…cercetasi) pentru fapte vitejesti, nopti nedormite, manichiuri stricate pe tastatura, sute sau chiar zeci de hectolitri de bere si cola baute, tone de tutun, mii de miligrame de cofeina pura in sange si dedicatie totala pentru care (si acum foarte serios) merita toata admiratia, respectul si aprecierile de care sunteti in stare chiar daca nu ii cunoasteti. Nu e usor ce au facut si eu sunt mandru de ei si evident si de mine si as dori sa profit de aceasta ocazie sa mi-o spun: Bravo Bogdanel! Gata, mi-am spus-o. 🙂

…si acu poze tata:

 

Vicepremierul georgian Ghiorghi Baramidze declarandu-si toata admiratia pentru toti autorii

Inegalabilul Teodor Melescanu felicitand Cercetasii Mesei Dreptunghiulare cu Laptop

 

Iulian Chifu – acest „Guru al Conflictelor” dupa cum a fost numit de unul dintre mentorii sai, T. Melescanu

Domnisoara Monica Oproiu, o persoana draga mie care ne-a mentionat pe toti in fata stimatului auditoriu

Narciz Balasoiu, acest „Don Juan de Marco meets Cassanova” al conflict resolution-ului romanesc

Nu prea pun eu poze cu mine da prea mi-s frumos, destept, modest si mandra-n toate cele. Si pana la urma e blogu meu ce pana mea! In piept am o insigna cu steagul Georgian. Am zis! Cravata stramba nimeni nu-mi zicea..glume de researcheri…! Lasa mah…ea stramba da eu drept 🙂

Poza de vizite oficiale. Eu cu autoarea amandoi tinant de Bestsellerul anului 2010!!

O poza tremurata si mica (pentru ca mare nu apareau toti) cu echipa CPC(daca o vreti mai mare dati click…poza mah!). De la stanga la dreapta: Stamate Ana-Maria, Alex Csaki, Roxana Ursu, Mirela Samoila, Gabi Radu, Adriana Sauliuc, Radu Arghir, Frunzetti si nu mai stiu cum, Bogdan Nedea, Florentina Marin, Iulian Chifu, Sheyla Abdisa, Walter Romer, Monica Oproiu si Narciz Balasoiu.

In loc de incheiere as dori sa aduc multumiri si un omagiu special domnisoarei Ana-Maria Stamate, Assistent Manager la CPC-EW cea care mereu a muncit enorm si care totusi niciodata nu s-a vazut pe fatada, as vrea sa ii zic cat de mult inseamna munca ei pentru noi si o omagiem in special pentru ca ea ne aduce banii si ii imparte, deci nu vrem sa o suparam. Chiar o iubim si mai mult. Tot la mentiuni speciale as vrea sa ii multumesc pentru eforturi doamnei Laura Baritz, Directorul Economic la CPC, care munceste la fel de mult dar a carei munca nu se vede direct si in plus, ea ii da banii lu’ Ana ca sa ni-i aduca deci o iubim si mai mult!

O echipa faina, oameni faini, poate si prieteni mai stii?

Va doresc tot binele din lume chiar daca mie imi ramane mai putin!

Posted in Străfundăturile intelectului | Etichetat: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 7 Comments »

Schimbam conceptul…

Posted by joeindianu pe 21/12/2009

Motto: La vremuri noi, tot noi.

 

Disclaimer: Nu vreau sa zic nimic, doar ma laud.

Azi a fost o zi faina. Trecand peste raceala cu care ma lupt mi-am pus tol festiv si am participat cu nerabdare la lansarea cartii „NATO AND THE NEW STRATEGIC CONCEPT – ROMANIA’S PRIORITIES„, care a avut loc la Ministerul Afacerilor Externe. Si ce daca o sa spuneti. In aceasta carte, sub indrumarea autorului ei Iulian Chifu, se afla si un eseu scris de mine, intitulat New Aliance for New times. Cartea este despre noul concept strategic al NATO si despre prioritatile aliantei pe viitor. Eseul meu se afla in sectiunea NGO Debate. As dori de asemenea sa ii amintesc pe colegii mei de la Centrul pentru Prevenirea Conflictelor si Early Warning care au lucrat la aceasta carte si care au si ei de asemenea esee in aceasta. Pe aceasta cale as dori sa imi declar aprecierea si mandria pe care o am pentru ei si sa le multumesc, atat in numele meu cat si in numele celor care ar fi trebuit sa le multumeasca cu adevarat si din partea carora aceste aprecieri ar fi insemnat mai mult decat din partea mea. Colegii mei sunt: Oproiu Monica, Sheyla Abdisa, Walter Romer, Sauliuc Adriana, Ursu Roxana, Samoila Mirela, Narciz Balasoiu, Csaki Alexandru si Radu Arghir. Cartea nu se gaseste in farmacii si nu se poate elibera decat cu prescriptie medicala deci daca o sa va intereseze continutul va pot imprumuta o copie. Nu ma astept la prea multe cereri. 🙂

In principiu nu vroiam decat sa ma laud ca am ceva publicat, dupa cum am spus si la inceput. As dori de asemnea sa le multumesc celor care m-au suportat cu tot scrisul meu.

Va doresc tot binele din lume chiar daca mie imi ramane mai putin.

Posted in Străfundăturile intelectului | Etichetat: , , , , , , , , , , , , | 4 Comments »

Capul plecat, falusul nu-l taie…

Posted by joeindianu pe 05/07/2009

Motto: Pentru ca trebuie sa mai scriu si prostii din cand in cand, nu?

 

Disclaimer: Asta nu e un post porcos, e un post realist.

 

P*LA – cel mai dezvoltat organ masculin. Este o entitate foarte puternica cu o identitate proprie caruia i se atribuie de2698237_08e001af_500 multe ori intamplari extraordinare. Este atotstiutoare: „stie p*la”. Este atotputernica: „poti o p*la”. Este omniprezenta: verificati limbajul de zi cu zi. Este adjectivul universal: „…. pulii („…”  – poate fi inlocuit cu orice substantiv). Este termenul universal de comporatie: „e ca p*la”. Si nu in ultimul rand este atotincapatoare: … in p*la mea („…” se inlocuieste cu orice cuvant). Acestea fiind zise as dori sa analizez in cele ce urmeaza rolul acestui organ in dezvoltarea lumii si sa vi-l prezint in diferite ipostaze de-a lungul istoriei:

 

1. “Ce p*la mea a fost asta?” – Primarul Hiroshimei

2. “De unde p*la mea au aparut toti indienii astia” – Generalul Custer

3. “Orice idiot poate intelege chestia asta in p*la mea!” – Einstein

4. “Hai ma in p*la mea ca arata EXACT ca tipa aia!” – Picasso

5. “Cum p*la mea ai calculat asta?” – Pitagora

6. “Unde vrei ma chestia aia? Pe tavan in p*la mea?” – Michelangelo

7. “Ma indoiesc ca o sa ploua in p*la mea” – Ioana d’Arc

8. “Unde p*la mea e ploaia aia marunta?” – Noe

9. “Vreau sa merg la parada asta asa cum vreau un glonte in cap in p*la mea” – JFK

10. “Eee .. hai maaa … cine p*la mea crezi ca o sa afle?” – Bill Clinton

11. “Hai ma ca peste doua – trei luni o sa uite toti ca au fost minerii in capitala in p*la mea” – Iliescu

12. “Bai si stateam si eu linistit si mi-a aruncat unu’ un mar fix in cap in p*la mea” – Newton

13. “Cine p*la mea a fost idiotul care a bagat sabia asta in piatra?” – Regele Arthur

14. “Alo? Ma auzi in p*la mea?” – Graham Bell

15. “Mama cati turci in p*la mea” – Stefan cel Mare

16. “Mai usor in p*la mea !” – Isus, in timp ce i se bateau cuiele

17. “Musca fa in p*la mea !” – Sarpele catre Eva

18. „Si totusi se misca in p*a mea!” – Giordano Bruno

19. „Sa trecem Alpii in p*a mea” – Hannibal

20. „Daca-s gratis, da vreo zece-ncoa, in p*la mea” –  Moise

21. „Love me tender, in p*la mea” – Elvis

22. „Sa traiti bine, in pu*la mea” – Traian Basescu

23. „Treceti batalione romane Carpatii in p*la mea” – Corul armatei romane

24. „Desteapta-te romane in p*la mea” – Andrei Muresanu

25. „Aia rosie, in p*la mea” –  Neo,alegand pastilele

26. „Il invit sa-mi numere ouale, in p*la mea” – Adrian Nastase

27. „Misto-n p*la mea” – Irinel Columbeanu

28. „Bunico, da de ce ai ochii asa mari, in p*la mea?” – Scufita Rosie

29. „Tu esti Mircea? / – Nu in p*la mea” – Baiazid si Mircea cel Batran

30. „Mircea, fa-te ca lucrezi in p*la mea” – Iliescu in ’892euro1-dick

31. “Veni, vidi, vici, in p*la mea” – Caius Iulius Caesar

32. “ Alea jacta est, in p*la mea” – Caius Iulius Caesar

33. „Eu sunt tactu’, in p*la mea”  – Darth Vader

34. “I’ll be back, in p*la mea” – Arnold Schwartzenegger

35. ” Mama mea întotdeauna spunea că viaţa este ca o cutie cu bomboane de ciocolată în p*la mea” – Forest Gump

36. “Show me the money in p*la mea!” – Jerry Maguire

37. „Eu nu strivesc corola de minuni a lumii, in p*la mea”” – Lucian Blaga

38. Houston, we have a problem in p*la mea…” – Apollo 13

39. „To be or not to be in p*la mea” – Hamlet

40. “Daca voi nu ma vreti io va vreu in p*la mea” – Alexandru Lapuneanu

41. „Bond. James Bond, in p*la mea!” – James Bond

42. „Un mic pas pentru om, un pas mare pentru omenire in p*la mea” – Armstrong

43. “Un ochi pentru un ochi si toata lumea ajunge oarba in p*la mea” – Ghandi

44. “Si tu Brutus, in p*la mea ? “ – Caius Iulius Caesar

45. „Silence! I kill youuuuu, in p*la mea!” – Achmed the dead terrorist

46. „And nothing else matters în p*la mea” – Metallica

47. „Fecior de crai vedea’te’as imparat in p*la mea” – Harap-Alb

48. “Dansez pt tine in p*la mea” – Stefan Banica jr.

49. „Leave Britney alone in p*la mea !” – Un fan

50. „Probably the best beer in the world in p*la mea !” – Carlsberg

51. „Lasati copiii sa vina la Mine, in p*la Mea!” – Iisus

52. „I feel good, in p*la mea” – James Brown

53. „I just called to say I love you, in p*la mea” – Stevie Wonder

54. „Pentru toate celelalte exista Mastercard, in p*la mea!” – Mastercard

55. „Eurika in p*la mea” – Arhimede

56. „The dacs come from the tracs in p*la mea!” – Ion Iliescu

57. „The aviara gripa in p*la mea!” – Emil Boc

58. „They don’t really care ‘bout us in p*la mea” – Michael Jackson

59. „Mmmmmmm, in p*la mea” – Socrate, despre mancare, inainte sa moara otravit

60. „Sesam deschide-te in p*la mea” – Ali – Baba

61. „We will rock you, in p*la mea” – Queen

62. „Who wants to live forever in p*la mea?” – Freddie Mercury

63. „Buzz in p*la mea” – Yahoo Messenger

64. „Blue screen in p*la mea!” – Windows

65. „Always, in p*la mea” – Coca-Cola

66. „Every time a good time in p*la mea” – McDonalds

67. „Daca ti-e pofta de-un carnat de casa in p*la mea” – Matache Macelaru’

68. „E haiduc si e vestit in p*la mea” – Mircea Baniciu

69. „Pac, Pac, m-ai inteles in p*la mea?” – Gigi Becali

70. „Nu-ti baga p*la-n blender, ca o sa te tai in p*la mea” – Viopula-mea-numar-masina1

 

Acesta a fost un scurt tur istoric al falusului. Vedeti cate intrebuintari i-au fost atribuite de-a lungul timpului? M-am cenzurat pentru a nu deranja armonia vizuala a cititorilor mei care imi sunt atat de dragi.

Va astept cu sugestii si comentarii daca va vin si voua in minte astfel de expresii….liber la comment-uri in p*la mea!

Posted in Străfundăturile intelectului | 5 Comments »

Nu va maturizati…o sa imbatraniti oricum…

Posted by joeindianu pe 19/06/2009

Motto: „Moaaaaamaaaa spuseeeee! Doamnaaaaa, m-a gresiiiit…!”

                 vs.

                ” Moaaaaamaaaaa, raport! Sefuuuuuu, eu muncesc si asta nu…” 

Disclaimer: Nu trebuie sa va maturizati, trebuie sa va desteptati…

Toata viata am auzit despre acest fenomen si am fost indemnat sa ajung cat mai repede la starea utopica care se parewhen-i-grow-up1 ca il inconjoara: maturizarea!! Vorbe de genul „maturizeaza-te odata” sau „credeam ca esti mai matur” au fost auzite macar odata de fiecare dintre noi! Toata lumea iti spune „fii si tu mai matur” dar nimeni nu iti spune ce presupune asta. Deci, ce este maturizarea? Aveti mai jos definitie de DEX:

MATURIZÁ, maturizez, vb. I. Refl. şi tranz. A deveni sau a face să devină matur; a (se) matura. ♦ A ajunge sau a face să-şi însuşească o bogată experienţă, multe cunoştinţe, un mod echilibrat de a judeca. – Matur + suf. -iza.

MATURIZÁ vb. I. tr., refl. 1. A face sau a deveni matur, a atinge maturitatea; a (se) matura. 2. (Fig.) A ajunge sau a face să-şi însuşească o bogată experienţă, un mod de a judeca plin de răspundere. [< matur + -iza].

Am observat ca in perceptia societatii te maturizezi in momentul in care incepi sa ai GRIJI. Problema este ca nu se numesc niciodata griji ci este folosit un cuvant mult mai frumos: RESPONSABILITATI:

 RESPONSABILITÁTE, responsabilităţi, s.f. Obligaţia de a efectua un lucru, de a răspunde, de a da socoteală deresize ceva, de a accepta şi suporta consecinţele; răspundere. ♦ Funcţie, sarcină de responsabil. – Din fr. responsabilité.

 RESPONSABILITÁTE s. f. 1. atitudine conştientă, simţ de răspundere faţă de obligaţiile sociale. 2. sarcină, răspundere pe care şi-o asumă cineva. (< fr. responsabilité)

 

Si atunci ce este maturizarea?

Pai daca ne luam dupa definitia de dictionar este acel moment in care stim foarte multe. Dar cand e acel moment? Spre exemplu un pusti de 15 ani care nu are activitati sociale actuale (Bamboo, Gutza, World of Warcraft, Dota, fete etc.) – e un exemplu pur teoretic evident – ci are ca activitate principala cititul, si citeste de toate…acumuleaza multe cunostinte nu? Atunci devine matur? Dar un muncitor cu ziua de 50 de ani care nu are el habar de prea multe lucruri (d-astea complicate..limba romana, ce-i cu oamenii, de ce nu e frumos sa te basesti in autobuz etc.) este imatur? Adica daca ai vaste cunostiinte din toate domeniile esti matur sau doar destept? Sau daca nu stii sa te porti si esti un taran, esti imatur(pentru ca nu ai cunostinte de bune maniere)? Dar daca ai vaste cunostinte dar esti un taran? Atunci ce esti? Maturitatea tine de faptul ca stii sa rezolvi ecuatii cu 3 necunoscute si poti sa spui dintr-un glas toti scritorii contemporani, sau de faptul ca nu stii nimic in afara de baut, batut si futut? NU!
Incercam cu altceva – faza cu experienta. Cea mai buna experienta este clar cea traita. Dar sa luam un exemplu – un mostenitor al unei monarhii care a invatat (daca a invatat) teoretic toate regulile societatii dar viata sa lipsita de griji nu i-a oferit ocazia de a se confrunta cu situatii din care sa capete o experienta (sindromul „lepra cu sange albastru” sau termenul stiintific: „crescut in puf”), este un om imatur? Deci si asta cu experienta este o chestie relativa. Pentru ca exista posibilitatea sa ai o viata frumoasa si am putea spune plina de noroc (si sa nu fii crescut in puf) si sa nu ai tangenta cu chestii nasoale (care, sa fim seriosi sunt singurele din care se formeaza adevarata experianta). Nu ati intalnit niciodata o persoana trecuta de prima tinerete (nu ii zic matura) care sa fie absolut surprinsa de vre-un rau cotidian (care pentru tine e la ordinea zilei)? Si atunci daca nu ai aceasta „experienta” nu devii matur? Ever? Nasol…
Hai sa luam si cea mai importanta a definitiei partea cu gandirea echilibrata. Pai, nu esti om daca nu o ai p-aia, nu? Dar ce este echilibrat? Ce echilibreaza? Echilibratul meu este dezechilibratul altuia. Bunul meu e raul altuia si invers. Deci echilibrul este dat de perceptia fiecaruia de a distinge intre bine si rau? Eu ca persoana imatura ce sunt nu am incredere in aceasta capabilitate a mea si caut in jurul meu un exemplu de echilibru. Si atunci unde ma uit? La cei care ii conduc pe altii. Desemnati de cei multi sa ii conduca. Si atunci, judec eu, ca daca i-au ales atatia (unde-s multi putoarea creste)trebuie sa fie ceva de capul lor. Dar apoi observ ca pornesc razboaie pentru a-si satisface orgoliile sau si pentru motive mult mai puerile si nu doar atat. Deci nu pot sa ii iau ca model. Cine imi mai ramane? Profesorii care mai fut sau mai bat cate un elev? Doctorii care nu te primesc decat cu o atentie sau care uita cate ceva in tine? Politistii care te mai altoiesc din cand in cand sau te umilesc ajutati de sclipitoarele stele de pe umerii lor? Restulfunny oamenilor?…aia care isi abandoneaza copii in orfelinate, isi omoara semenii, fura, isi abandoneaza familiile cand au vre-o criza de personalitate etc. ? Si atunci cum ajungi la o judecata echilibrata? Sa judeci intre ce e bine si ce e rau? Cine esti tu sa judeci? Pana si un judecator nu judeca. Ceea ce face el se numeste analiza comparata. Adica invata bine o carte mare care a fost scrisa din sparcaielile de minte a multi „echilibrati” de-a lungul timpului si incadreaza anumite fapte in multitudinea de situatii prezentate. Asta suna a…deci se duce acolo…voila…analiza comparata! Deci daca nici ala care face o cariera din asta nu judeca dupa bunu-i plac atunci tu, om de rand, cum sa faci asta?
Teoria mea despre toata treaba asta este urmatoarea: ca multe alte perceptii si „masuri” ale societatii si aceasta este opaca, ne-cizelata si gresita si se reduce la cea mai veche si cea care s-a dovedit a fi cea mai adevarata concluzie a omului: fiecare pentru el. Adica fiecare judeca pentru el. Adica echilibrat, matur inseamna ce vrei tu sa insemne. But wait, there’s more…poti da ce definitie vrei tu celor de mai sus ce definitie iti face tie cel mai bine atata timp cat nu ii afecteaza negativ pe altii (daca ii afecteaza pozitiv ti se da voie..). Dar daca esti toata viata un om matur echlibrat etc. si la un moment dat ti se intampla ceva si ti se arde vreo siguranta si devii dezechilibrat in gandire, iresponsabil si toate cele…se numeste ca te-ai dematurizat? Atunci definitia este incompleta si/sau gresita si asa ajungem la ce am zis mai sus. Fiecare isi da definitia proprie.

 

Dar tu care citesti acum esti matur? Te consideri matur? Altii te considera matur? Da ce inseamna asta pentru tine? Stii sa fi matur? Dar sa te intreb altceva:

cand a fost ultima data cand ai fost copil?

Mai stii macar ce inseamna asta? Multi o sa raspunda ca de curand…pentru ca s-au uitat la desene, au mancat vata de zahar, s-au jucat cu vreo jucarioara sau si-au cumparat vre-un ursulet roz sau ceva de genu.

Asta crezi tu draga cititistule de blog ca inseamna sa fii copil?

A fi copil nu e o stare de fapt, e o stare mentala…nu esti copil ca te joci sau te scalambai sau te dai in leagane sau ca te pisicesti sau ca iti doresti, inca, o masinuta cu telecomanda sau ca te dai in leagane sau mai stiu eu ce…adormi cu degetu in gura…NU…astea sunt doar manifestari ale starii mentale de copilarie…aplicatii practice daca doriti!

A fi copil inseamna a vedea lumea intr-un fel, a o vedea simplu si destul de roz. Inseamna sa simti ca nimic nu e imposibil, ca nimic nu te opreste si ca poti face orice si ca orice rau, oricat de rau ar fi poate fi invins. Inseamna sa iubesti neconditionat si sa nu te gandesti nici o secunda la dezamagirea care o poate provoca acest lucru. Inseamna sa traiesti intens emotiile si sa vrei, sichiar sa crezi in naivitatea ta, ca poti sa ii faci si pe altii sa simta la fel ca tine (sa nu fii emo adica) si sa nu iti fie teama ca oamenii se vor uita ciudat la tine pe strada daca mergi zambind sau canti in metrou (si aici nu ma refer la aia cu pancatre cu „suntem 7 frati acasa…”). Sa ai vise si sa stii ca vor fi piedici dar nu vor rezista determinarii si dorintei din sufletul tau. Inseamna sa iti doresti o bicicleta si faptul ca nu o ai sa fie cea mai mare drama a momentului respectiv (si nu dizertatia sau chiria…a se vedea capitolul GRIJI de mai sus). Inseamna sa crezi cu tarie in ceva (Mos Craciun) si sa ai fluturi in stomac cand vezi un film cu el. Inseamna sa iti fie teama ca ai spart o vaza (si nu ca o sa faci puscarie pentru trafic de droguri – a se vedea capitolul gandire echilibrata de mai sus).

Deci tu cand ai fost ultima opara copil? Este un proces psihologic de mii de ani…copii tanjesc dupa maturitate iar47639f45a25de3919b66c386278f2844_image_300x300 adultii tanjesc dupa anii copilariei (d-aia cand esti mic te imbraci cu hainele lu mama/tata – pentru cei cu probleme ulterioare…ale amandorura – sau ai un bebelus de plastic sau vrei sa conduci o masina etc.) Dar am observat ca in ultimii ani pustanii se forteaza sa acceada spre maturitate mult mai repede. Atrag spre ei grijile si problemele care ar mai fi putut fi lejer intarziate inca cativa ani si le intampina cu aproape entuziasm pentru ca asta ii va duce la maturitate.

Bai fratilor, o sa aveti timp sa va luati palme cu piciorul peste bot tot restul vietii dar cu anii astia nu va mai intalniti. Nu le dati cu piciorul. Ati vazut vreodata unu de 50 de ani care poarta tricou roz si merge in club? Voi cum il priviti? Ca pe un neadaptat, nu? El isi regreta si isi vrea inapoi anii pierduti asa ca vine cu tineri ca poate asa s-o simti si el tanar. Da baba in fusta scurta? La fel…

 

Concluzie: Cand a fost ultima data cand te-ai oprit sa faci un lucru simplu care tie sa iti faca adanca placere sau sa te faca sa te simti bine fara sa te gandesti ca ai intarziat sau ca vine lumina la 6 si tu nu esti acasa sau ca mai ai 15 minute din pauza de pranz sau ca poate se uita urat la tine nu stiu cine daca te asezi pe iarba sau sa stai cu cineva pentru ca iti face placere fara sa te intrebi ce interese are la tine? Cand ti-ai permis sa cunosti pe cineva si sa iti placa fara sa conteze clasa sociala statutul sau alte labareli? Cand a fost ultima oara cand, ai crezut ca ceva se poate daca crezi? Cand te-ai uitat ultima data la cer fara sa te gandesti la nimic altceva decat ce frumos e? Cand ai privit ultima data in gol, zambind si gandindu-te la ce o sa te faci cand o sa fii mai mare(fara sa te gandesti ce sa mai minti in CV)? Cand ti-a fost dor ultima data de un prieten (fara sa iti aduci aminte ce „ti-a facut atunci” sau ce bine era daca era aici ca te ajuta si pe tine)? Cand a fost ultima data cand te-ai simtit foarte bine si ai vrut sa ii faci si pe altii sa se simta la fel (fara sa te gandesti „da ei ce au facut pentru mine?”)? Cand ai dat ultima data un cadou facut de tine la care sa fi lucrat cu pasiune(si nu cumparat din Real pe fuga)? Cand ai zambit ultima data la zambetu altei persoane (fara sa te gandesti ca ei ii merge bine si tie nu) sau cand te-ai bucurat de culoarea rosu(sau orice alta culoare)? Cand ati ras ultima oara cu toata fiinta?

Cand ai trait ultima data?

 

Poate multi o sa spuneti ca promovez nepasare, altruism, infantilism. Chiar daca nu e asa va dau voie sa considerati si asta ca poate treceti prin filtru gandirii ce am scris mai sus si poate nu o sa ajungeti niste mumii pe la 30-35 de ani ingropati de munca si de griji si sa nu stiti cum arata cerul ca va treziti la 5 si plecati la birou de unde nu mai iesiti decat la 12 noaptea. Poate o sa invatati ca mai exista si alte chestii, poate o sa invatati ca nu sunteti singuri si poate o sa va dati seama ca a face chestii pentru altii nu doare. Prostia da. Daca nu va place am scris continuati sa va traiti vietile asa cum sunt…o sa faceti bani…o sa ajungeti mari…si poate cu interventii si spaga o sa va luati si sufletul inapoi! Cred…

Viva la revolucion de los ninos –  Tragi cu cornetu si cade o guma Turbo!

 

Posted in Străfundăturile intelectului | 5 Comments »

Think Pink Motherfucker…

Posted by joeindianu pe 09/06/2009

Motto: Recunostinta este buna…ca daca nu am avea-o nu ne-am mai recunoaste pe strada.

 

Disclaimer: Nu sunt un pesimist! Sunt optimist infuriat!

 

De curand am primit urmatorul mail:

„O mostra de gindire pozitiva

Sunt recunoscator:
Sotiei care sforaie toata noaptea,2631483477_b586286333

Pentru ca doarme acasa cu mine si nu cu altcineva!

Fiicei mele adolescente care se plange ca trebuie sa spele vasele,
Pentru ca inseamna ca este acasa si nu pe strazi.

Impozitelor pe care le platesc,
Pentru ca inseamna ca sunt angajat.

Murdariei de curatat dupa o petrecere,
Pentru ca inseamna ca am fost inconjurat de prieteni.

Hainelor care sunt putin cam strimte,
Pentru ca inseamna ca am destul de mincare.

Umbrei mele care ma insoteste la munca,
Pentru ca inseamna ca sunt afara la lumina soarelui.

Podelei care trebuie stearsa si ferestrelor care trebuiesc spalate,
Pentru ca inseamna ca am o locuinta.

Tuturor nemultumirilor la adresa guvernului pe care le aud,
Pentru ca inseamna ca avem libertatea cuvintului.

Locului de parcare pe care il gasesc tocmai la capatul parcarii,
Pentru ca inseamna ca pot sa merg si ca am fost binecuvantat cu un mijloc de transport.

Zgomotului pe care trebuie sa-l suport de la vecini,

Pentru ca inseamna ca pot auzi.

Gramezii de rufe de spalat si calcat,
Pentru ca inseamna ca am haine de imbracat.

Oboselii si durerilor musculare la sfarsitul unei zile,
Pentru ca inseamna ca am fost capabil sa muncesc din greu.

Soneriei care ma trezeste in zorii zilei,
Pentru ca inseamna ca sunt viu.

SI, IN SFARSIT, … pentru e-mail-uri,

Deoarece inseamna  ca am prieteni care se gandesc la mine.

O zi frumoasa…si incercati sa ganditi pozitiv…doar avem atatea daruri…pe care le uitam din pacate, toate astea mi le spun in primul rand mie.”

 

Pentru ca la unele chestii nu ma pot abtine am sa va scriu si eu lista mea proprie si personala de chestii pentru care sunt recunoscator. Unele sunt si adevaruri spuse in gluma…dar majoritatea sunt doar „adevaruri”. Asa ca iata:

Sunt recunoscator pentru:

Sunt recunoscator prietenei mele care m-a trezit de atatea ori cu un pumn pentru ca sforaiam ca un joagar.

Pentru ca acum stiu despre problema mea.

 

Oamenii transpirati din metrou.untitled

Pentru ca asta inseamna ca propaganda produselor cosmetice pierde teren.

 

Cacatului care pute groaznic.

Pentru ca asta inseamna ca iar am postat o reteta pe blog.

 

Fetelor proaste,

Pentru ca acum stiu sigur ca pot sa ajung si eu parlamentar european.

 

Ca am ocazia sa curat voma prietenilor mei de pe jos.

Pentru ca asta inseamna ca nu m-am inselat si sunt toti niste betivi imputiti(data viitoare facem la voi)

 

Perntru chiuveta plina de vase pe care o am de spalat duminica seara,

Pentru ca inseamna ca iar am fost singur acasa o saptamana(si nu am facut nimic ca o lepra).

 

Pentru crestera pretului tigarilor.

Pentru ca acum trebuie sa renunt la alcool ca sa le cumpar.

 

Profesorilor care ma picaheart

Pentru ca oricum nu imi doream o vara linistita.

 

Basinilor care put,

Pentru ca am realizat ca Activia „Chiar functioneaza! Incearca-l si tu!”

 

Tuturor  prostilor  oamenilor speciali

Pentru ca asa cand ma uit in jur prind curaj.

 

Soferilor care imi taie calea

Pentru ca ei ma ajuta sa nu uit injuraturile.

 

Injuraturilor pe care le primesc in trafic.

Pentru ca inseamna ca ii ajut si eu pe altii sa nu uite.

 

Cititorilor mei de pe blog

Pentru ca m-au ajutat sa inteleg pe ce principiu e Vadim popular.

 

Telefonului care suna uneori fara incetare

Pentru ca am invatat ca inchizandu-l economisesc baterie.

 

Nemultumirilor pe care le aud la adresa conducerii tarii,

Pentru ca sunt avertizat ca inca mai e plin de prosti.

 

Pitipoancelor si cocalarilor

Pentru ca altfel ne-am plictisi in universul nostru educat.

 

Celor care imi ocupa locul de parcare

Pentru ca ei m-au ajutat sa invat numarul de la primarie.

 

Tuturor celor care vorbesc neincetat despre problemele lor,

Pentru ca ma ajuta sa realizez cat de bine o duc eu

 

Prezervativului care se rupechicken

Pentru ca ma ajuta sa simt adrenalina si sa traiesc  la maxim urmatoarele doua saptamani.

 

Sunt recunoscator cand raman fara bautura si e plin de coji de seminte in casa

Pentru ca asta inseamna ca mi-am revazut prietenii.

 

Sunt recunoscator pentru dracii de mare pe care ii am

Pentru ca inseamna ca are cine sa mi faca.

 

Tuturor ciudatilor, incuiatilor, frustratilor emotional si celor ce se tem de intimitate

Pentru ca sunt pe punctul de a-mi face noi prieteni.

 

Faptul ca uneori sunt luat de fraier

Pentru ca asta inseamna ca inca mai sunt optimist(sau poate sunt uneori fraier?).

 

Ca nu am bani

Pentru ca asta inseamna ca nu am intrat inca in politica(sau nu ma duce capu?).

 

Ca dau de multe ori cu capu in stalpi pe strada

Pentru ca asta inseamna ca inca mai visez.

 

Ca uneori mai si put

Pentru ca asta inseamna ca am mai economisit cateva sute de kile de apa si am mai salvat un pic planeta.

 

Ca uneori am bataturi in palma

Pentru ca asta inseamna ca am conexiune buna la internet.

 

si nu in ultimul rand:

Sunt recunoscator pentru faptu ca am reusit sa debitez atatea tampenii pana acum

Pentru ca asta inseamna ca sigur am plictisit pe cativa dintre voi.

 

Sunt recunoscator pentru multe/multi din viata mea (trecut si prezent) si multe nu le-am declarat si multora nu le-am declarat-o…va veni si ziua aia…dar nu azi…merg pe principiul ca ei stiu asta deja..sper.

La sfarsit, doi banc:

Stiti care e diferenta dintre un OPTIMIST si un PESIMIST ? Pesimistul spune… mai rau de-atat nu se poate, iar optimistul spune… ba se poate!

Barbatul pesimist spune ca toate femeile sunt curve iar barbatul optimist spera ca este asa…

Fiti recunoscatori…nu cred ca provoaca cancer!

Posted in Străfundăturile intelectului | 6 Comments »