La Picioru’ Porcului

Dacă tâmpitu’ ăla nu musca din măr, acum eram cu toţii-n paradis!

Posts Tagged ‘ciocolata’

Iubeste romaneste: a story of dildo’s and chocolate

Posted by joeindianu pe 15/02/2012

Motto: Some kind of romantic bullshit


Disclaimer: Happy UEFA Champion’s League Day

Poporul roman e deosebit de cald si iubitor si tocmai din acest motiv adopta orice inclusiv sarbatori de la altii. Anu’ asta pe roman l-a lovit patriotismul si, ridicandu-se de pe jos a cacat  nascocit un nou slogan: Iubeste Romaneste. Total anti-Valentine’s Day. Ideea campaniei este de a promova sarbatoarea romaneasca, Dragobetele si nu Valentine’s Day. Din punct de vedere comercial este win-win pentru ca vanzatorii de dragoste (inimioare, ciocolata, flori) vor castiga de doua ori.

Nu putem sa nu ne intreb totusi CUM IUBESTE ROMANUL? Americanul si restul lumii stim cum iubeste: o zi pe an da flori, bomboane in forma de inima, ursuleti si alte prostioare din plus roz sau rosii si spera ca pupa ceva in seara de 14 spre 15. Cine nu are cui sa dea gaseste ca doar e seara victimelor in care sensiblitatea atinge cote maxime. Una peste alta oricum ar fi e bine sa ai un ursulet sau bomboane in porbagaj…de momeala.

Cand vine vorba de dragostea romanului pe langa ‘cum?’ mai trebuie sa ne intrebam ‘cand? unde?’ si ‘in ce fel?’

CUM: Romanul iubeste pasional, chiar „tare si apasat” cum sta tatuat pe singura amintire lasata de un mare profesor roman in ale iubirii. Se indragosteste adanc de rezultatul exercitiilor pentru fesieri, de efectele plansului indelungat in frageda pruncie, de brand-ul cu iz de Monte Carlo al unui ceas, de jantele de 18″ si de umflatura aia din pantaloni care odata eliberata produce nenumarate orgasme….caselor de marcat. Iubeste visator si boem contrastand cu o realitate cruda pe care si-o construieste. Idolatrizeaza constant si aproape invariabil ajunge sa preacurveasca. Exista popoare care doar curvesc, ai nostri PREAcurvesc, este un nivel superior care se ridica la rangul de arta. Se desparte de cele mai multe ori furtunos din motive solide sau nu gasind mereu o alta romanta in care sa se adaposteasca.

CAND? Romanul iubeste cand i se spune. O sa imi sariti in cap ca hau ca bau dar cercetati pe cont propriu: de cate cine, gesturi sau orice altceva romantic ati auzit sau ati trait in afara zilelor desemnate pentru asta? De cadouri nu vorbim pentru ca ‘daca a fost peste un milion, chiar tine la mine… e dragoste adevarata’. Romanul iubeste de Valentine’s Day si acum mai nou de Dragobete pentru ca astea sunt zilele in care acest fenomen este permis prin lege. Desigur iubeste si in rest dar in aceasta zi ii vin idei, ii cresc aripi, e dispus sa dea bani pentru ceva roz-moloz ca sa stie celalat ca toata dragostea si orice alte sentimente le mai are sunt concentrate intr-o floare un urs si bomboane. Desigur acest lucru nu are nicio legatura cu ofertele comerciale prezente in jurul acestei zile.

UNDE? In functie de posibilitatile financiare romanul iubeste la Mall, la cinema (faceti diferenta, e cam de vre-un milion jumate), la Mc si intr-un caz fericit, intr-un restaurant (nu frate, KFC nu e restaurant). Altii petrec mai retras cu seminte si suc, prajituri si poate un vin, pe Pro Tv sau la un film de pe torenti, pentru ca dragostea se consuma in privat, si in plus, afara e tare frig. Desigur un alt raspuns la aceasta intrebare ar fi: pe masina de spalat, in dulap, pe capota (in garaj, doar nu afara), pe bancheta din spate (tot in garaj, ca sa tii motoru aprins juma’ de ora costa frate! – nu ai garaj? nu-i nimic…are mall-ul), la maica-ta in casa, pe scaun/canapea/tejghea de la bucatarie/birou si desigur banalul pat.

IN CE FEL? In orice fel, cum o fi numai sa fie. Fie ca este initiat in delicata arta a Kama Sutra sau se ghideaza doar dupa un loc umed (la categoria asta intra orice de la umidifcatorul de camera pana la prosopul folosit dupa dus), romanul iubeste cum poate atata timp cat sentimentele sale sunt transmise. Daca acest lucru se face verbal, oral, in sens biblic, cordial sau cu 45 km pe ora la iesire (just Google it…), conteaza mai putin, important este ca se face. In definitiv nu conteaza ca esti mic daca te gandesti un pic (bullshit). Ceea ce este important este ca romanul a crezut si va crede mereu ca stie. Cei care au ceva habar nu vor spune niciodata, cei care se descurca vor lasa pe altii sa spuna iar restul vor fi siguri ca asa e indiferent de circumstante. Romanul mai iubeste si ciudat, ii place asta, pentru ca niciun sentiment nu este mai maret decat sa fumezi o tigare dupa uitandu-te la vibratorul murdar de ciocolata (doar ciocolata, dezgustatorilor) in timp ce pe trupul tau gol sunt petale de trandafir iar pe jos o sticla goala de vin. Ideal la acest tablou ar fi sa nu fi singur/a. Exista doar o singura concluzie: iubeste romaneste pentru ca asa e cel mai bine.

La final va recomand sa cititi si celalt post pe care l-am scris cu ocazia acestei zile glorioase AICI si va las in compania unui video reprezentativ jucat de un om care obisnuia sa ‘cool’. Happy Marti Day!

 

Fericirea e ca atunci cand faci pipi pe tine: toti vad insa numai tu simti caldura!

Va doresc tot binele din lume chiar daca mie imi ramane mai putin. 

Posted in Străfundăturile intelectului | Etichetat: , , , | 5 Comments »

Ballentine’s Day

Posted by joeindianu pe 13/02/2010

Motto: Fuck love….I’d rather fall in whiskey!

Disclaimer: Iubiti-va aproapele…dar folositi prezervativul.

Dragii mosului iata ca ne apropiem vertiginos de ce-a de-a 45-a sarbatoare din cele 365 cu care a fost binecuvantat poporul nostru. Este festivalul iubirii, petrecerea sentimentelor, ziua care iti umple inima cu bucurii si te face sa simti dragostea in jurul tau, ziua care te face sa iti exprimi sentimentele intr-un mod amplificat, ziua care dintre toate sarbatorile comerciale existente este regina incoronata drept cea mai de rahat zi. Cine a incoronat-o? Eu. Acum.

Inainte de a da si alte verdicte hai sa va spun mai intai povestea acestei sarbatori gretoase. Incepe prin 270 A.D. in Roma, unde era imparat un gagiu pe nume Claudius al-II-lea. Baiatu’ asta era un fel de golan de cartier din antichitate si a vrut el sa cucereasca mult ca sa-si onoreze predecesorii. Asa ca avea nevoie de oameni. Dar legea romana spunea ca barbateii proaspat casatoriti nu pot sa plece lupta ca sa poata sa stea acasa sa fu….meze pe prispa cu nevasta.

Cred ca exact asa era textul legii: Tinerum cassandi non participare at Belum et futere non futere laba necesarum est. – sau ceva de genul. Asa ca acest imparat, acest Snoop Dog al Antichitatii, a interzis casatoriile pentru ca cei care faceau asta ca sa scape de armata…..sa nu o mai faca…evident. Si barbatii de atunci (la fel de prosti ca si acum) s-au intristat si, in loc sa il sanctifice pe loc pe imparat, s-au suparat pe el. Dar, in vremea aia in Roma exista un preot pe numele lui Valentin care nu a tinut cont de legea data de imparat si a continuat sa oficieze casatorii in secret. In afara de asta, Vali, mai ajuta si crestini sa se ascunda de soldatii care ii vanau impreuna cu unu Marius care s-a ajuns si asta…a devenit si el mai tarziu sfant. Prefectul Romei a citit in CanCan ce invartea Valica si a pus garda sa il salte. Astia l-au saltat si l-au adus la prefect. Valica a incercat cu relatii, cu spaga, cu amenintari da’ nu a mers asa ca i-au dat sentinta: sa fie omorat in bataie cu batele. Nasol moment. In timp ce statea in puscarie si isi astepta moartea s-a imprietenit cu fiica gardianului-sef. S-au indragostit unu de altu si da-i si plangi ca asta o sa moara si nu o sa reuseasca sa si-o puna. Vine si ziua executiei. Valentin ii lasa o scrisoare lu’ fiica lu’ gardianu’ in care ii promite ca nu o sa o insele cu nici o harpa prin rai….sau ce i-a promis el acolo…si s-a semnat „Al tau Valentin”(Your Valentine – de aici si expresia). Executia a avut loc pe 14 februarie. Cativa ani mai tarziu un papa l-a declarat sfant pentru ca a ajutat crestini si nu pentru ca era patronul indragostitilor. Pai, bine bine si de unde pana unde faza cu dragostea. Simplu…pe 15 februarie la romani se sarbatorea Ospatul lui Lupercus, un omagiu adus zeului-lup patronul turmelor si al pastorilor acestora. In timpul acestei sarbatori se intindeau mese si se organizau o serie de dansuri rituale ce implicau multa sexualitate. De aici vine natura amorezata a sarbatorii, deoarece timp de mai multe secole ziua uciderii lui Valica si sarbatoarea plina de orgii a lui Lupercus se sarbatoareau in aceeasi zi. Sexul pe vremea aceea era asociat cu dragostea, iar sarbatoarea romana fiind plina de „imprieteniri” de tot felul…a devenit sarbatoarea dragostei si i s-a dat numele mortului.. .

Asadar…ce am invatat azi? Ca pe 14 februarie sarbatorim moartea violenta a unui om care, ca multe alte milioane, a murit pentru aceasta sarada numita crestinatate, care oficia casatorii din interes (barbatii alegeau casatoria ca o moarte lenta opusa mortii subite din timpul razboiului) fara nici o legatura cu sentimentul de dragoste, care de fapt a mierlit-o pentru ca s-a opus puterii regale. In Biserica Catolica mai sunt vreo cateva sute de preoti morti care pe parcursul vietii lor cu siguranta au oficiat casatorii si care au murit pentru ca s-au opus conducerii statului (Thomas Becket de exemplu). ………………………………………………………………………. :

Mai bine de 1700 de ani mai tarziu: oamenii din toata lumea sarbatoresc moartea violenta a unui preot rebel in cadrul unei zile a carei insemnatate are o stransa legatura cu interzicerea religiei moderne, cu ritualuri pagane sexuale si violenta ce reflecta barbarismul vremurilor respective. Aceasta dragilor este ziua sarbatoririi sentimentului cel mai pur si ziua aniversarii acestuia, sentimentul dupa care toti tanjim intr-un moment al vietii: dragostea.

Ziua aceasta este dominata de roz…cu siguranta culoarea pe care au capatat-o scarile de marmura dupa bataia pe care a primit-o patronul acestei zile. Este dominata de inimioare…aceste reprezentari atat de exacte din punct de vedere anatomic al organului numit inima, toate rosii, cu siguranta o asociere cu vinul baut in sarbatoarea lui Lupercus sau sangele lui Vali…inainte sa fie spalat! As vrea si eu sa vad intr-o zi un om a carui inima are un unghi ascutit in partea de jos care sa se lege de un cur in partea de sus pentru a alcatui intregul!! Un milion de euro de la mine celui ce imi aduce o astfel de proba biologica!

Iata cum o tragedie istorica a fost transformata cu mult tact in ziua in care ti se spune ce sa spui, ce sa declari, cum sa declari datorita a mii de felicitari si a altor chestii care se cumpara cadou, si care, fabricate in serie, te transforma in intr-un consumator perfect. Ziua mondiala in care este achizitionata cea mai multa ciocolata de barbati pentru a o da nevestelor/prietenelor/amantelor etc. pentru ca un an mai tarziu sa le minta cu zambetu pe buze ca nu au facut curu’ mare sau sa sa isi nege cu vehementa vina (pentru ca ei au cumparat ciocolata) si sa aleaga sa le insele cu una care nu avea iubit care sa ii dea ciocolata cu un an inainte. Este ziua in care femeile isi cumpara lenjerie in speranta ca sexul din acea seara va fi in sfarsit dragoste si nu o exprimare animalica a unui sentiment primordial. Spera ca lumanarile si corsetul ala nou in sfarsit o sa il determine sa nu mai termine in primele 10 minute si poate o sa aiba si ea orgasm cu altceva decat cu dusul. Pentru partea masculina este momentul in care lama de ras si deodorantul devin bun prieteni si in care speranta ca un buchet de flori si o cutie de bomboane legata de un ursulet o sa o determine in sfarsit sa ii faca si lui o mu….ltumire. Este ziua in care cei singuri suspina si s-ar combina si cu tocu’ usii doar ca sa nu „fie singuri de Valentine’s”. Este cea mai propice zi pentru ca barbatii singuri sa agate, iar femeile sa accepte sa fie seduse de prima maimuta stramba care le iese in cale pentru ca „e destinul”, azi de ziua indragostitilor. Mai vreti o dovada a falsitatii acestei zile?  Se numeste „Ziua Indragostitilor” adica ziua celor care sunt indragostiti, nu a celor care se fut la o petrecere pagana sau se casatoresc pe fuga cu fata vecinului ca sa scape de armata.

Concluzie: Voi sunteti retarzi? Aveti nevoie de cineva sa va spuna ziua in care sa iubiti? De cineva care sa va spuna cuvintele pe care vreti sa le spuneti cuiva de care sunteti indragostit? Aveti nevoie de o zi in care sa ii aratati celuilat cat de mult il iubiti? Sau poate va convine sa va inghesuiti ca lacustele in mall-uri si cinematografe, restaurante, baruri, bodegi, bordeluri, si hoteluri cu restul de cupluri pentru ca asa e traditia? Credeti ca daca o sa cumparati un urangutan verde care zice „ILove You” o sa arati focul ce va arde inima sau seceta ce va mistuie creierul? Stiu ce inseamna sa fii indragostit. Este un sentiment care iti da puteri nebanuite. Daca nu aveti in voi puterea de a-i spune persoanei de langa voi in fiecare zi „te iubesc” in alt fel, daca credeti ca o ciocolata poate exprima mai bine decat creieru vostru ceea ce simtiti, daca aveti impresia ca va trebuie o zi ca sa simtiti ceva mai puternic atunci nu sunteti indragostiti…doar NeFututi! Atunci cand esti indragostit fiecare zi ar trebui sa fie Valentine’s (nu partea cu crimele si ritualurile pagane ci partea idealista cu dragostea and stuff).  Dar cu toate astea o sa va agitati prin magazine si tarabe pentru diferite chestii. Pentru ca asa va spune societatea ca e „nice”. Si aici e problema: cu cat sunteti mai multi care faceti asta cu atat va rezista aceasta sarbatoare si se va dezvolta si va ajunge sa isi arate adevarata valoare si se va numi in mod realist: Ziua Imperecherii.  In rest, e o zi perfecta ce va ofera o scuza perfecta de a va preface ca iubiti…desigur nu e vorba de toti.

 

 

 

„Stiu ca e o sarbatoare comerciala dar este nice si cute” stiu ca unii din voi ganditi si asta si tocmai voi sunteti aceia care nu merita nici sentimentul nici persoana caruia ii este adresat. Daca nu poti sa fii tot anul cum esti de 14 februarie atunci undeva s-a strecurat o minciuna. De aici alegeti voi unde!

Update pe 2011: Am aflat ceva foarte interesant anu’ asta, de la ce vine acel simbol al inimii pe care toata lumea il asociaza cu dragostea. Ei bine nu e asa, inima cea rosie, a pornit de la o reprezentare grafica a unor fese de femeie vazute de sus. O femeie aplecata evident, pentru ca mai tarziu sa reprezinte triunghiul format de zona pubiana a femeii. Deci asta schimba cu totul sensul lui „te iubesc”, nu? Te iubesc, tare…si mult…si adanc! Poza de langa este un ajutor vizual in acest sens:)

Va doresc spor la cumparaturi, sex placut si per total o zi usoara.

P.S. : Iubiti-va mult!

 

 

 

 

 

 

 

 

Fericirea e ca si cum te-ai pisa pe tine…toti vad dar numai tu simti caldura…

Va doresc tot binele din lume chair daca mie imi ramane mai putin!


Posted in Prepuţurile gandirii | Etichetat: , , , , , , | 10 Comments »

Specialitate elvetiana: Rösti

Posted by joeindianu pe 18/07/2009

Motto: Deci astia nu se pricep doar la ceasuri, ciocolata si bani, nu?

 

Disclaimer:  Daca pui ciocolata peste un ceas si garnisesti cu bani iese: Rösti!

 Rösti (roesti si se pronunta rushti) e o mancare elvetiană despre care se spune că ar fi aparut în Berna undeva in secolul 15. La inceput era doar din cartofi iar multi considera acea reteta a fi adevarata mancare traditionala elvetiana (eu pana azi credeam ca e ciocolata). Eu fiind un om modern intr-o societate de moda veche…sau invers…am ales sa prepar reteta pe care patina timpului este mult mai vizibila asa ca mi-a iesit urmatoarea chestie (desigur cu cateva adaugiri proprii):Picture 015

Dragi copii, treaba e simpla, pentru 4 portii se folosesc 3 cartofi maricei, 3 morcovi, 3 cepe (si ele maricele) si 3 ardei potriviti (mereu mi-am dorit sa ajung sa folosesc cuvantu asta pentru ca este un cuvant enervant prin cat de vag poate fi si astazi am ajuns si eu in sfarsit sa ii enervez pe altii 🙂 ). Se dau toate prin razatoarea mare se adauga sare si se lasa vreo 20 de minute. La sfarsitul celor 20 de minute se storc (dar nu de tot) de suplimentul de zeama si se lasa in strecuratoare. Se incinge o tigaie in care se arunca cateva (mai multe asa ca am auzit ca, colesterolul face bine la inima) bucatele de kaiser cu ceva grasime care se lasa sa se rumeneasca si sa-si lase grasimea care o sa dea o savoare speciala legumelor. Cand s-a rumenit un pic kaiserul puneti peste legume oregano, boia iute, piper si cimbru si amestecati bine dupa care le puneti Picture 018in tigaie intr-un strat gros cam de 2 cm si le lasati sa se faca in voie. Dupa 5 minute puneti un capac si le mai lasati inca 5 min maxim. Focul sa nu fie prea iute ca altfel se ard. Acum vine smecheria: felul in care se intoarce. Deasupra tigaii fie puneti o tigaie la fel, fie o farfurie si intoarceti ca pe clatita. Daca e tigaie o puneti pe foc, daca e farfurie  transferati placinta cu fata prajita in sus in tigaie. Ideea e sa o intoarceti fara sa ii stricati forma. Dupa ce ati intors-o va apucati de sos: cateva linguri de samntana dulce, un pic de mustar, oregano, cimbru, boia iute si rozmarin. Amestecati bine. O lasati si pe parteaPicture 007 cealalta vreo 10 minute (dupa ceasul elvetian) dupa care o intoarceti de tot (dupa modalitatea de mai sus) pe o farfurie. Radeti cascaval – o sa se topeasca ca o ciocolata elvetiana –  (sau parmezan dar recomand cascavalul pentru ca nu isi imprima asa tare gustul) apoi turnati sosul si impaturiti de la jumate. Se mananca calda. Eu m-am dus pana la calculator si s-a mancat, nu calda ci singura…e un mister.  E o chestie usuara si delicioasa. Sa aveti Picture 014pohta.

Posted in Glanda gurii | Etichetat: , , , | 2 Comments »