La Picioru’ Porcului

Dacă tâmpitu’ ăla nu musca din măr, acum eram cu toţii-n paradis!

Soul food

Posted by joeindianu pe 15/02/2012

Motto: For Valentine’s Day i decided to be with my one true love: food

 

Disclaimer: If you can’t feed my feelings I’ll just stuff my face

Nu exista dragoste mai profunda decat cea pentru mancare. Nu e doar o afirmatie pe care o face un gurmand ci este un adevar universal: daca intalnesti pe cineva iesiti sa mancati ceva, daca iti e bine ai manca ceva bun, daca nu iti e bine ai manca ceva bun, daca vezi un film bun, ‘nu mancam si noi ceva bun?’ si tot asa. Deci, in calitatea sa de nevoie primordiala mancarea a devenit un liant social care daca folosit cum trebuie poate sa aduca bucurii nebanuite.

Folosindu-ma de aceasta introducere pot spune ca in seara asta ‘am facut dragoste’  🙂

Ideea retetei m-a traznit intr-un supermarket, acum ceva timp, in timp ce ma uitam la o cutie de paste. Sunt sigur ca nu e o inventie si ca e deja patentata, nu pot sa stiu pentru ca nu am verificat, dar sunt mandru ca mi-a venit si mie.

Ingredientele necesare sunt o punga mare de Pene sau pe romaneste, macaroane, groase cam de un deget, parmezan (in functie de cat de mult va place), 500g de carne tocata, doua cepe, niste ciuperci (cutie sau proaspete), un bulion, mirodenii si chef de munca.

Am pus apa la fiert cu ulei si sare si cand clocotea am pus Penele, carora o sa le zicem de acum macaroane pentru ca denumirea italieneasca imi da senzatia ca fac salata de perna, la fiert timp de 5 minute. E foarte important sa nu se fiarba de tot, sa mai ramana putin tari. Le scurgeti, le clatiti si le lasati sa se odihneasca pentru cand le-o veni momentul.

Taiati cepele cat de fin puteti (le puteti da si pe razatoarea mare) si le dati la calit in ulei incins. Concomitent in alta tigaie puneti la prajit carnea pe care aveti grija sa o sfaramati cu furculita in tigaie pe masura ce se prajeste, pentru ca bucatile sa fie cat mai mici. Cand ceapa s-a rumenit adaugati ciupercile taiate la fel de fin si le mai lasati 5-7 minute. Dupa ce s-a facut partial si carnea amestecati cele doua tigai si le mai lasati doua minute sa isi mai ia gust una de la alta. Eu peste toata smecheria am pus un praf de oregano si nu am gresit.

Sosul: o masura de bulion cu o masura si jumatate de apa (am folosit cam 400 g de bulion pentru un vas Yena mediu) se amesteca impreuna cu sare, piper, busuioc uscat, cimbru si rozmarin si se lasa la rece.

Acum vine partea interesanta: fiecare macaroana grasa trebuie umpluta cu manuta cu amestecul de carne. Dureaza ceva deci daca vreti ceva rapid de mancare mai bine comandati o pizza ca e tot mancare italieneasca. Le asezati frumos in vasul in care le bagati la cuptor si intre fiecare strat puneti parmezan ras. Eu ca o lepra ce sunt, am luat deja ras. La final turnati peste sosul de rosii si va asigurati ca acopera toata tava. Bagati la cuptorul incins si il lasati cam 20 de min pana cand macaroanele se mai fierb putin. Il scoateti ii dati un strat gros de parmezan si il mai lasati 5 min sa se facafrumos si Voila. Imaginile ca si banii…vorbesc! 🙂

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Fericirea e ca atunci cand faci pipi pe tine: toti vad insa numai tu simti caldura!

Va doresc tot binele din lume chiar daca mie imi ramane mai putin. 

 

Lasă un comentariu